Ziua Mondială Fără Tutun este marcată anual la data de 31 mai, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Tema campaniei OMS din 2022 este „Tobacco is killing us and our planet” – „Tutunul ne omoară pe noi şi planeta noastră”, potrivit site-ului https://www.who.int/. Impactul nociv al industriei tutunului asupra mediului este vast şi în creştere, adăugând o presiune inutilă pe resursele deja limitate ale planetei noastre şi ecosistemele fragile.
OMS a dezvăluit astăzi noi informații cu privire la măsura în care tutunul dăunează atât mediului, cât și sănătății umane, solicitând măsuri pentru a face industria mai responsabilă pentru distrugerea pe care o provoacă.
În fiecare an, industria tutunului costă lumea peste 8 milioane de vieți umane, 600 de milioane de copaci, 200 000 de hectare de pământ, 22 de miliarde de tone de apă și 84 de milioane de tone de CO2.
Majoritatea tutunului este cultivat în țările cu venituri mici și medii, unde apa și terenurile agricole sunt adesea necesare cu disperare pentru a produce alimente pentru regiune. În schimb, ele sunt folosite pentru a cultiva tutun, în timp ce tot mai mult teren este curățat de păduri.
Raportul OMS „Tutunul: Otrăvirea planetei noastre” evidențiază faptul că amprenta de carbon a industriei din producția, procesarea și transportul tutunului este echivalentă cu o cincime din CO2 produs de industria companiilor aeriene comerciale în fiecare an, contribuind și mai mult la încălzirea globală.
„Produsele din tutun sunt cele mai aruncate articole de pe planetă, conținând peste 7000 de substanțe chimice toxice, care intră în mediul nostru atunci când sunt aruncate. Aproximativ 4,5 trilioane de filtre de țigări poluează oceanele, râurile, trotuarele orașului, parcurile, solul și plajele noastre în fiecare an”, a declarat dr. Ruediger Krech, director pentru promovarea sănătății la OMS.
Produse precum țigările, tutunul fără fum și țigările electronice contribuie, de asemenea, la creșterea poluării cu plastic. Filtrele de țigări conțin microplastice și reprezintă a doua cea mai mare formă de poluare cu plastic la nivel mondial.
În ciuda marketingului în industria tutunului, nu există dovezi că filtrele au beneficii dovedite pentru sănătate. OMS solicită factorilor de decizie să trateze filtrele de țigări, așa cum sunt, plastice de unică folosință și să ia în considerare interzicerea lor pentru a proteja sănătatea publică și mediul.
Costurile de curățare a produselor din tutun împrăștiate cad în sarcina contribuabililor, mai degrabă decât în sarcina industriei care creează problema. În fiecare an, acest lucru costă China aproximativ 2,6 miliarde USD, iar India aproximativ 766 milioane USD. Costul pentru Brazilia și Germania se ridică la peste 200 milioane USD.
Țări precum Franța și Spania și orașe precum San Francisco din SUA au luat atitudine. Urmând principiul „Poluatorul plătește”, aceștia au implementat cu succes „legislația privind responsabilitatea extinsă a producătorului”, care face ca industria tutunului să fie responsabilă pentru eliminarea poluării pe care o creează.
Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an şi ne distruge mediul înconjurător, dăunând în plus sănătăţii umane, prin cultivare, producţie, distribuţie, consum şi deşeuri post-consum.
Din cele peste 8 milioane de decese din fiecare an, mai mult de 7 milioane sunt cauzate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, potrivit https://www.who.int. Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe infecţii respiratorii şi creşte severitatea bolilor respiratorii. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare şi nu există un nivel sigur de expunere la acesta.
În 2020, 22,3% din populaţia globală a consumat tutun, 36,7% dintre bărbaţii şi 7,8% dintre femeile din întreaga lume. Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde povara bolilor legate de tutun şi a morţii este cea mai grea. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază precum hrana şi adăpostul. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanţiale şi includ costuri semnificative de îngrijire a sănătăţii pentru tratarea bolilor cauzate de acesta precum şi capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea şi mortalitatea cauzate de tutun.
La nivelul aparatului respirator, fumatul este direct implicat în apariţia afecţiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice şi a cancerului bronhopulmonar, dar nu numai. Dintre bolile pulmonare cauzate de fumat face parte bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), care include emfizemul şi bronşita cronică, se amintea într-un comunicat de presă din 31 mai 2021 al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. De asemenea, fumatul este la originea majorităţii cazurilor de cancer pulmonar. Riscul fumătorilor de a dezvolta cancer pulmonar este cu 15 – 30% mai mare faţă de nefumători.
România depăşeşte media europeană la consumul de tutun de-a lungul vieţii, situându-se la 49,5% consumatori sau foşti consumatori, faţă de 41%, în medie, în populaţia europeană, potrivit aceluiaşi comunicat.
Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziţie mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunţarea la fumat, indica un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale Antidrog din 18 noiembrie 2021.
La nivel naţional, potrivit rezultatelor unui studiu raportat la populaţia generală (General Population Survey) realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.
surse: https://www.who.int/news/item/31-05-2022-who-raises-alarm-on-tobacco-industry-environmental-impact;
https://rohealthreview.ro/ziua-mondiala-fara-tutun-marcata-in-fiecare-an-la-31-mai/
prof. Raluca Brad