Pe 17 septembrie 2025, întreaga lume marchează Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, având în acest an tema „Îngrijire sigură pentru fiecare nou-născut și fiecare copil” și sloganul „În siguranță, din prima zi de viață!”. Această zi recunoaște vulnerabilitatea crescută a copiilor și a nou-născuților la riscurile și daunele cauzate de îngrijirea medicală nesigură.

De ce sunt copiii mai vulnerabili?

Fiecare copil are dreptul la îngrijire medicală sigură și de calitate încă din primele clipe de viață. Totuși, nou-născuții și copiii mici se confruntă cu riscuri sporite din mai multe motive:

dezvoltarea lor rapidă și nevoile de sănătate aflate în continuă schimbare,

dependența totală de adulți pentru a le reprezenta interesele,

posibilele evoluții specifice ale bolilor la vârste fragede,

bariere socio-economice care pot întârzia accesul la îngrijiri esențiale.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, acești factori fac ca siguranța copilului în procesul de îngrijire să fie o prioritate absolută. Adaptarea serviciilor medicale la vârsta, constituția și contextul social al copiilor este esențială pentru protejarea sănătății lor.

OMS a stabilit cinci obiective pentru acest an.

• Primul privește implicarea copiilor și a familiilor în procesul de îngrijire. Părinții sunt de multe ori primii care observă schimbări subtile – un plâns diferit, o febră neexplicată, o oboseală neobișnuită. Din păcate, vocile lor nu sunt întotdeauna ascultate. OMS atrage atenția că părinții trebuie văzuți ca parteneri și sprijiniți să participe activ, nu doar să asiste pasiv. În spitalele noastre, acest lucru ar putea însemna, de exemplu, politici de „rooming-in”, acces permanent al părintelui la copil și explicații oferite într-un limbaj accesibil. În același timp, și copiii, pe măsura vârstei lor, pot fi încurajați să spună cum se simt sau să pună întrebări despre tratament.
• Al doilea obiectiv vizează siguranța medicației. În pediatrie, diferența de câteva miligrame poate însemna viață sau risc. Dozele sunt calculate la greutate și vârstă, iar lipsa de formule farmaceutice adaptate copiilor obligă uneori la ajustări riscante. OMS recomandă verificări multiple, protocoale stricte și educarea părinților privind administrarea tratamentului acasă. În România, exemple simple – precum folosirea seringilor gradate pentru siropuri, verificarea independentă de către doi profesioniști a dozelor intravenoase sau introducerea prescripțiilor electronice – pot reduce considerabil erorile.
• Obiectivul al treilea se concentrează pe diagnosticul corect și la timp. În pediatrie, tabloul clinic poate fi înșelător: o simplă febră ascunde uneori o infecție severă, iar un simptom vag poate fi primul semn al unei boli rare. OMS subliniază importanța formării continue, a utilizării protocoalelor standardizate și a consultării interdisciplinare. Pentru asistenții medicali din România, acest obiectiv se traduce prin atenția la detalii aparent minore – culoarea pielii, respirația, hidratarea – și prin raportarea imediată, către medic, a oricărui semn de deteriorare a stării pacientului.
• Al patrulea obiectiv privește prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale. Nou-născuții și copiii sunt extrem de vulnerabili, iar sepsisul neonatal rămâne o cauză importantă de mortalitate. OMS atrage atenția că măsuri precum igiena corectă a mâinilor, respectarea protocoalelor de asepsie, utilizarea echipamentului steril și infrastructura de bază (apă curată, ventilație, spații neaglomerate) pot salva vieți. În secțiile noastre, acest lucru înseamnă nu doar dotări adecvate, ci și obiceiuri zilnice: igiena mâinilor conform „celor 5 momente” ale OMS, schimbarea corectă a mănușilor, curățarea riguroasă a incubatoarelor.
• Ultimul obiectiv, al cincilea, este dedicat celor mai vulnerabili dintre toți: nou-născuții prematuri, cu greutate mică la naștere, sau cei care se îmbolnăvesc imediat după naștere. Pentru ei, fiecare detaliu contează – un incubator funcțional, un plan clar de resuscitare, echipe bine instruite și sprijin pentru părinți. OMS recomandă protocoale standardizate pentru triaj, intervenții rapide în urgențe și implicarea părinților în îngrijirea de tip „cangur”. În România, aceste practici pot face diferența între o evoluție favorabilă și o tragedie evitabilă. (surse: www.facebook.com/oamgmamr.bucuresti; www.who.int )

***

Un element simbolic al acestei zile este culoarea portocalie, care reflectă energie, vizibilitate și solidaritate globală pentru cauza siguranței pacienților. În întreaga lume, clădiri și monumente emblematice sunt iluminate în portocaliu pe 17 septembrie, ca semn al angajamentului comun de a proteja sănătatea și viața pacienților.

Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2025 reprezintă un apel la responsabilitate pentru întreaga comunitate: profesioniști din sănătate, părinți, autorități și societate. Pentru că fiecare copil merită să fie „în siguranță, din prima zi de viață!”.

***

Ziua Mondială a Siguranței Pacientului (World Patient Safety Day) a fost instituită de cea de-a 72-a Adunare Mondială a Sănătăţii în mai 2019 pentru a facilita dezvoltarea politicilor şi practicilor privind siguranţa pacienţilor în toate statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat, în octombrie 2004, programul WHO Patient Safety privind siguranţa pacientului, ca răspuns la o rezoluţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii din 2002, care solicita organizaţiei şi statelor membre să acorde atenţie maximă acestei probleme. Programul şi-a propus să coordoneze, să difuzeze şi să accelereze îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor în întreaga lume.

OMS avertizează că evenimentele adverse asociate asistenţei medicale reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Anual, se înregistrează circa 134 milioane de prejudicii evitabile aduse pacienţilor în cursul asistenţei medicale oferite în cadrul spitalelor şi sunt afectaţi 4 din 10 pacienţi trataţi în cabinetele medicilor de familie şi în ambulatorii, determinând circa 2,6 milioane de decese. Toate aceste evenimente nedorite cresc costurile serviciilor de sănătate cu peste 15%, potrivit www.anmcs.gov.ro/

În 2019, la cea de a 72-a Adunare Mondială a Sănătăţii a fost adoptată o rezoluţie privind acţiunea globală pentru siguranţa pacienţilor şi a mandatat elaborarea unui Plan de acţiune global pentru siguranţa pacienţilor 2021-2030. Acest plan a fost adoptat în cadrul celei de-a 74-a Adunări Mondiale a Sănătăţii, în 2021, şi prevede eliminarea daunelor evitabile în îngrijirea sănătăţii şi îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor prin acţiuni de politică privind siguranţa şi calitatea serviciilor de sănătate, potrivit www.who.int/patientsafety.

prof. Raluca Brad