EUROPEAN NURSING MODULE

 

Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” a participat la organizarea în anul 2013-2014 a trei schimburi de experientă alături de partenerii Modulului European de Nursing, în lunile octombrie 2013, martie 2014 şi mai 2014. Pe întreg parcursul anului, şcoala noastră a găzduit 17 studenţi străini, din universitati din  Belgia, Danemarca, Olanda, Spania, iar 10 elevi ai şcolii noastre au participat la stagiile de instruire clinică în Belgia, Spania, Danemarca şi Elveţia.

07-18 OCTOMBRIE 2013

 

In perioada 07-18 octombrie, prin programul ENM, SPSCD a gazduit trei studente: Emily Stone din Northampton – UK si Schutz Anuschka si Scheidegger Nicole din Berna – Elvetia

Pe perioada schimbului, cele trei studente au avut ca obiective sesizarea diferentelor referitoare la sistemele sanitare, observarea diferitelor tehnici de nursing, dezvoltarea abilitatilor de comunicare, dezvoltarea conceptului de multiculturalitate. Studentele din Elvetia au dorit vizitarea sectiilor de pediatrie din spitalele din Bucuresti, iar studenta din UK modulele de chirurgie si medicina interna. In acest sens, s-au transmis adrese catre urmatoarele spitale: Spitalul de Urgenta Floreasca, Spitalul Universitar de Urgenta Elias, Spitalul Coltea si Spitalul de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu.

Pentru o mai buna instruire clinica, s-a propus ca, pe langa elevii scolii, studentele sa fie insotite si de profesori de instruire clinica. Rolul lor a fost acela de a informa sefii de sectii cu referire la vizita studentelor, de a explica tehnici si proceduri, de a facilita accesul pe diferite sectii ale spitalului. Au fost implicate urmatoarele cadre didactice: Maria Parlog, Brad Raluca, Avram Mirela, Costache Cristina si Mihai Anca.

Pentru activitatile culturale au fost propuse mai multe obiective, insa din lipsa de timp s-au vizitat doar urmatoarele: Muzeul Satului, Muzeul Taranului Roman, parcuri, Bucharest City Tour, excursie de o zi la Busteni.

Declaratiile elevilor SPSCD:

Pornind de la dorinta de a cunoaste cat mai bine sistemul sanitar european si de a schimba impresii despre nursing, istorie si traditie am adoptat aceste schimburi de experienta internationale. Este contactul direct cu eleve ce vin din medii educationale diferite, este oportunitatea imbunatatirii aptitudinilor sociale si de comunicare, si nu in ultimul rand nasterea unor legaturi de prietenie.

Intalnirile au avut loc in diferite spitale din Bucuresti (Coltea, Grigore Alexandrescu, Elias, Floreasca). Principalele teme de care au fost atrase elevele au fost urmarirea asepsiei si antisepsiei, atitudinea asistentelor fata de copii si pacienti in general, atitudinea medicilor fata de asistente. Eu si colegii mei, insotiti de doamnele profesoare de nursing din zilele respective, am incercat sa le introducem cat mai bine in atmosfera din spitalele romanesti, sa le aratam cat mai multe din indatoririle asistentei din sistemul nostru sanitar.

Elevele, respectiv Nicolle Scheidegger, Anuschka Schutz si Emily Stone au fost incantate in mare parte de faptul ca am avut acces neconditionat in spitale, au vazut multe lucruri interesante, printre care salile de operatie si medici chirurgi care operau si explicau procedura si in limba lor natala. De asemeni au fost placut impresionate sa vada ca in materie de sterilizare, ca dotari, stam destul de aproape de tara lor, care este una foarte dezvoltata si actualizata in tehnologie. Le-au placut monitoarele din sala prealabila celei de operatii, in care studentii urmaresc interventiile mai complicate, de asemeni sistemul rapid de trimitere al probelor prelevate in timpul operatiilor si trimise de urgenta catre laborator. Ce au avut de reprosat a fost faptul ca asistentele faceau anumite tehnici de nursing fara a pregati pacientul psihic,mai ales in cazul copiilor. Ele ziceau ca petrec mult timp,cu fiecare pacient in parte si pregatirea psihica e obligatorie.

Ca activitati culturale, au avut parte de multe organizate,dar si spontane, care le au placut si le au bucurat. S-au legat si relatii de prietenie, ele fiind foarte deschise si cooperante. Amintesc vizitarea Muzeului Satului, Muzeul Taranului Roman, Muzeul de Geologie, City Tur Bus, plimbari in aer liber prin parcul Herastrau, Centrul Vechi, Parcul Brancoveanu, precum si o excursie de o zi la Busteni. Mancarea traditionala a fost degustata cu placere, insa ceea ce este de departe stiut este ca micii sunt preferatii invitatilor din afara tarii. Cina la Carul cu Bere a avut un feedback pozitiv, totul a decurs firesc si am aratat ca  scoala noastra este deosebit de primitoare si generoasa.

A fost o experienta frumoasa,constructiva si speram ca urmatoarele sa fie si mai reusite!

                                                                                                                                               Marinescu Victoria, clasa II H AMG

                                                                                                                                                                Presedinte Club ENM

 

Zilele petrecute alaturi de Anuscka, Emily si Nicole in Spitalul Elias si Spitalul Cantacuzunino au fost cel putin interesante. Astfel am avut ocazia ca alaturi de ele sa descopar lucruri pe care nu le stiam despre sistemul de sanatate din Romania, am putut pune intrebari despre modul in care isi desfasoara activitatea o asistenta medicala in tarile lor si am aflat modulele pe care ele le parcurg in anii de scoala si modul de predare in scolile in care ele se pregatesc.

Am aflat de exemplu ca in Elvetia, chiar din timpul scolii „te specializezi „pentru o anumita sectie, iar Nicole si Anuscka erau multumite de faptul ca urmau sa lucreze in sectia de Pediatrie. In Anglia, asistentele participa activa alaturi de doctori si infirmiere la inbunatatirea timpului pe care pacientul il petrece in spital, m-a incantat in mod speci faptul ca nu exista o ierarhie si nu exista superiori sau inferiori atunci cand la mijloc exista pacientul.

Ma bucur ca fetele au impartasit cu mine din cunostiintele si experienta lor, ma bucur ca am putut petrece timp alaturi de ele.
Aceste schimburi de experienta demonstreaza inca o data faptul ca intre oameni nu pot exista bariere si ca ai ceva de invatat de la orice persoana cu care interactionezi si chiar daca am putut simti umorul 100% englezesc pe pielea mea, ma bucur ca am luat parte la aceasta experienta si le astept si pe urmatoarele.

Daniela Ducuta, clasa II E AMG

Secretar Club ENM

Declaratiile studentilor enm participanti:

  • Lack of gloves, masks, aprons.
  • No curtains.
  • Nurses do not participate in personal care.
  • Cut, fold and prepare gauze.
  • Toilet roll is not provided.
  • Doctors do a lot of dressing changes and you have special nurses for dressing changes.
  • Mum’s can spend 3-5 days in hospital post natal.
  • There is no option for a water birth.
  • Mum’s of premature babies stay in hospital too.
  • The hospital ran out of pain relief.
  • Some students did not know that a patient could sue for malpractice.
  • There is not hand sanitiser at the bottom of every bed.
  • Emergency departments are very similar – but I have never seen sucker electrodes.
  • X-rays are developed onto film – ours go onto a computer.
  • Medication is dispensed by pharmacy on a daily basis – we keep a “ward stock”.
  • Patients still feel well cared for.
  • Nurses are respected and appreciated.
  • People like you see what a good job they do and choose to join the profession!

Emily Stone – University of Northampton – UK

 

Romania

Switzerland

Students are just observers

Students got their own patients, do treatments themselves

No help at body care

It’s a part of education and a daily work

Little space in rooms and no camp bed for parents

1 bed=1patient + 1 camp bed if desired

Privacy: no curtains, kissing kids

Keep privacy is part of education and is transfered in practice

Hygiene: gloves, desinfectant

Wearing gloves for every treatment with body fluids, desinfect hands often

Treatments with permanent venous cathether:  no flushing

Flushing before and after the medication,  local anaesthetics before puncture

Clothes: nurses, doctors

Standard clothes for the whole institution

Anuschka Schütz and Nicole Scheidegger – Berne, Elvetia

In perioada 07-18 octombrie, prin programul ENM, SPSCD a trimis cinci eleve in urmatoarele tari: Gabriela Nenciu si Ionica Panzaru – Lillebaelt, Vejle (Denmark), Adina Dinca           – Karel de Grote (Belgium), Issabelle Tomescu – Bern (Switzerland) si Oana Dumitru – Tarragona (Spain).

In urma aplicatiilor pentru burse, patru burse au fost asigurate de SPSCD catre elevele Gabriela Nenciu, Ionica Panzaru, Issabelle Tomescu si Oana Dumitru, iar ENM a asigurat bursa elevei Adina Dinca.

Pe tot parcursul celor doua saptamani elevele au mentinut permanent legatura cu scoala prin coordonator, e-mail si facebook. Fiecare dintre eleve a avut obligatia de a pastra un jurnal de practica ce a fost prezentat in data de 15 noiembrie, in prezenta cadrelor didactice si elevilor de anul I.

Declaratiile elevelor participante la schimb:

Nursingul în Danemarca – Autonomie, Respect, Responsabilitate

În luna Octombrie 2013, noi, Gabriela Nenciu și Ionica Pânzaru, eleve în anul III specializarea AMG la Școala Postliceală Sanitară “Carol Davila” din București, am avut șansa de a participa, în cadrul European Nursing Module, la un schimb de experiență la “University College Lillebaelt” din Vejle, Danemarca. Am avut astfel oportunitatea să vedem din interior, sub mai multe aspecte, cum funcționează unul dinre cele mai eficiente și mai performante  sisteme medicale din Uniunea Europeană și chiar din lume.

Experiența noastră acolo a inclus vizite, dar și instruire practică, bazată în mare parte pe observare, în ambele arii ale sistemului medical danez: sistemul medical primar – reprezentat de nusingul comunitar – medicina de familie, instituții de asistență socială, centre de sănătate pentru diverse afecțiuni și centre de îngrijire pentru vârstnici – și sistemul medical secundar, respectiv spitalele de stat. 

Am găsit o rețea de furnizori de sănătate extrem de bine pusă la punct, întregul sistem fiind foarte simplu organizat, foarte clar, aerisit și lejer ca birocrație, ce oferă condiții ireproșabile atât personalului medical cât și pacienților, dar care desigur costă. Cetățenii danezii plătesc aproximativ 40% din salariul brut pe taxe și impozite. Aceste procente sunt astfel împărțite în așa fel încât la sănătate, comunitate și programe sociale ajunge o sumă relativ mare. Sănătatea primeste aprox. 7.5% din PIB iar protecția socială aprox. 25.4% din PIB (procente raportate pentru anul 2010).

Viziunea daneză în ceea ce privește îngrijirea primară se axează în principal pe crearea unei comunități active, independente, căreia statul, prin angajații municipalității și rețelele sociale bine puse la punct, oferă ca resurse servicii de educatie, preventie, recuperare și reabilitare, dar și tehnologia necesară în vederea menținerii unui standard ridicat de viață, sănătate și independență a personelor cât se poate  de mult.

Cetățenii, fie ei danezi, fie de alte naționalități, refugiați, imigranți, atâta timp cât se află înscriși în sistem beneficiază din partea municipalității de o gamă foarte largă de servicii: educație pentru sănătate prin prevenție, asistență socială și suport medical, tehnologie pentru o viață mai bună, programe de recuperare fizică, mentală și socială, totul pentru a îi reintegra într-o viață normală și independentă în societate, dar și de servicii și investigații medicale de specialitate în spitalele de stat.

Organizația care furnizează servicii de nursing la domiciliu este susținută de primăriile locale și oferă sprijin absolut tuturor bolnavilor cronici, celor ce au suferit intervenții chirurgicale, persoanelor vârstnice, persoanelor singure și celor asistați social. În acestă rețea, exista 3 tipuri de lucrători medicali:

  • “helperul” – persoană cu studii medii, calificată în urma unor cursuri speciale cu durată scurtă sa acorde îngrijiri de baza omului sănătos sau bolnav, să îl suplinească în satisfacerea nevoilor de bază, să îi ofere suport moral, să îl supravegheze și să îl antreneze în diverse activități sociale și de reabilitare.
  • “asistentul”  – lucrător medical intermediar ca pregătire între helper și nursă, care are o pregătire medicală mai vastă decât helperul, poate efectua anumite manevre medicale, poate supraveghea și asista pacientul atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere medical.
  • “nursa” – reprezintă cea mai calificată și autonomă formă de lucrător medical, fiind echivalentul asistentei medicale de la noi. Durata de școlarizare este de trei ani și jumătate (studii universitare de scurtă durată), aceasta având capacitatea și autonomia de a consulta pacientul, de a administra medicație pe toate căile, de a efectua toate tehnicile medicale pe care legislația le permite, să acorde suport pacienților în scopul prevenției, informării, recuperării, tratării diverselor afecțiuni. Este cea care cunoaște cel mai bine pacienții și familiile acestora, este cea care ține legătura cu medicii curanți și cu medicii de familie ai pacienților, cea care vine cu propuneri spre beneficiul pacientului, și cea cu care medicul se sfătuiește înainte ca acesta să efectueze un viraj în tratamentele de orice fel ale pacientului.

Toate informațiile din teren strânse de helperi, asistenți și nurse sunt prelucrate și stocate în sistem informatic, fiecare întocmind la sfârșitul turei sale jurnale pentru fiecare pacient vizitat. Informația se transmite în timp real în sistem, și fiecare lucrător din teren poate consulta oricând pe tabletă cazurile, cu tot istoricul lor.

Există protocoale pentru orice tehnică, așadar vom vedea aceeași manevră, efectuată de 10 asistente în același mod, lucru care, bineînțeles, concură la un număr de cazuri de malpraxis cât se poate de scăzut.

Sistemul de învățare continuă pe tot parcursul vieții este activ și în acest domeniu, periodic organizându-se cursuri, training-uri pe temele solicitate de personal, precum și întâlniri unde iși împărtășesc unii altora informații, noutăți, experiențe.

Nursingul la domiciliu este un job pentru asistentul medical cu o experiență vastă, datorită complexității cazurilor întâlnite și a multitudinii și diversității acestora si a puterii de decizie pe care asistenta o are.

În centrele de asistență socială și cele de îngrijire pentru persoane vârstnice numărul nurselor e surprinzător de mic. În functie de tipul instituției poate lucra chiar o nursă la 25 de pacienți (cazul unui centru de îngrijire pentru persoane vârstnice). Programul său este de 8 ore pe zi, numai în tura de dimineața, 5 zile pe săptămână. Ea nu supraveghează pacienții. Helperii și asistenții o fac, ea fiind solicitată numai pentru manevrele medicale pe care e calificată să le efectueze. În atribuțiile sale intră pregătirea medicației fiecărui pacient pentru următoarele 2 săptămâni, administrarea medicamentelor pe toate căile, efectuarea de diverse tratamente și tehnici în urma elaborarii unui plan de nursing zilnic pe sisteme și nevoi aflate în dependență și permanenta comunicare cu medicul fiecărui pacient. Orice intervenție este notată în jurnalul pacientului respectiv din sistemul informatic. Colaborarea centrului este cu medicii curanți care au bolnavii în evidentă și cu serviciile de nursing la domiciliu.

Atât pacientii cât și personalul medical din Danemarca sunt ajutați de ceea ce se numeste “welfare technology” – un termen care în limba română ar însemna “tehnologie pentru bunăstare”. Asta înseamnă că toate spațiile ce găzduiesc bolnavi sau persoane cu dizabilități: instituțiile publice de sănătate, dar și locuințele personale și cele închiriate sau oferite de stat, sunt dotate gratuit din partea primăriei cu diverse tipuri de aparate care fac viața mai ușoară pacienților și protejează sănătatea personalului medical. Lifturi pentru ridicarea și mutarea bolnavilor, paturi ajustabile, fotolii rulante cu duble comenzi, cadre de deplasare mobile de ultimă generație, toalete reglabile si special dotate pentru persoanele greu deplasabile, scaune speciale pentru duș, aspiratoare automate etc – totul menit să ofere susținere profesională și confort atât pacienților cât si personalului medical.

Spitalul de stat este locul unde ajung urgențele medicale, cazurile grave, pacienții direcționați de medicii de familie în funcție de caz, în ambulator sau în secțiile de specialitate, precum și cei cu afectiuni cronice, care vin regulat la controalele de rutină.

Spitalul Kolding, spital regional de stat, care deservește aproximativ 300.000 cetățeni, oferă personalului medical condiții excepționale pentru a-și desfășura activitatea la cel mai înalt nivel. Tehnologia utilizată de cadrele medicale în saloanele pacienților, în cabinetele de consultații, circuitele interne, materialele sanitare și auxiliare, măsurile pentru siguranța pacientului, fac ca spitalizarea și îngrijirea să fie mai usor de acceptat și mai plăcute pacienților, iar practica profesiei și starea de sănătate a cadrelor medicale să se mențină la cele mai ridicate standarde.

Totul este ajustabil pe înălțime, mesele de tratament, birourile, paturile bolnavilor, canapelele, pătuțurile pentru copii, astfel ca tratamentul și manevrele medicale să fie ușor de efectuat și în deplină siguranță pentru sănătatea cadrelor medicale. Absolut toate paturile sunt deplasabile și cu ele se poate merge în orice alt departament. Aceleași lifturi pentru mobilizarea și transportul pacientilor, ca și alte aparaturi de tipul “welfare” le regăsim desigur și în spital. Personalul medical se deplasează și transportă diverse materiale în spital, pe traseele lungi, pe trotinete electrice simple sau duble.

Activitatea noastră a avut loc într-un ambulatoriu integrat de pediatrie, unde în marea majoritate a cazurilor asistentele calificate pe anumite specialități consultau copiii cu afecțiuni cronice dar și pe cei ce veneau la îndrumarea medicului de familie. În funcție de caz și de periodicitatea controalelor, acești pacienți erau consultați și de către medicii specialiști, caz în care atât medicul cât și asistenta conveneau de comun acord asupra tratamentului viitor. Asistenta medicală are o autonomie speciala aici, în ambulator, ea fiind calificată și specializată pe anumite ramuri medicale. În această secție asistentele beneficiază de câteva analizoare pentru diverse teste și investigații: din urina (teste sumare de urina, teste de urodinamie) pentru copiii cu probleme ca retenție urinară, enurezis, infecții urinare repetate, dar și pentru copiii diabetici pentru a aprecia gradul de afectare renală, teste din sânge (glicemie, hemoglobina glicozilată) pentru diabetici, teste respiratorii (spirometrie, peak-flow meter), teste cutanate la 11 tipuri de alergeni, diverse tipuri de aparate ecograf, monitoare pentru funcțiile vitale etc. Cu excepția ecografiei cardiace, care este efectuată de către medic, asistentele fac toate aceste investigații.

Ne-a atras atenția abordarea holistică a pacientului de către personalul medical, toate aspectele vieții fiind prevăzute atunci când se decide asupra unui tratament. Relațiile interumane dintre medic – asistentă – pacient – membrii familiei stau sub semnul unui respect reciproc deosebit, a responsabilității și politeței. Odată cu ele tonul discuției este calm, confortabil, îți inspiră siguranta, fiecare având autonomie, libertate de cuvânt și de decizie asupra planului de îngrijire. Totul se lămurește și se clarifică acolo, apoi se decide împreună.

O asistentă din ambulator se poate deplasa cu materiale informative și la domiciliul copilului cu boală cronică (ca diabetul tip I), la școală sau la grădinița unde e înscris copilul, pentru a educa membrii familiei, prietenii, colegii și profesorii cu privire la boala acestuia, gradul de afectare, măsuri de luat în situații de urgență, regim igieno-dietetic de urmat, medicație, etc.

Organizarea rețelei medicale, finanțarea ei, educația, tehnologia, dar mai ales responsabilitatea și respectul oamenilor față de ei inșiși, față de cei din jur, și a statului față de cetățenii săi, reprezintă motivațiile pentru care acest sistem extraordinar funcționeză atât de bine.

Ne dorim, în calitate de viitoare asistente medicale, să nu treacă multă vreme până să putem lucra și noi primind și oferind respect, într-un sistem responsabil și în condiții asemănătoare, în spitalele și centrele de îngrijiri din România.

Gabriela Nenciu și Ionica Pânzaru

Eleve Anul III AMG

 Școala Postliceală Sanitară “Carol Davila”

In urma experientei dobandite elevele au participat la Conferinta Nationala de Nursing, in data de 30 noiembrie 2013, in Bucuresti. Tema conferintei a fost “Nursingul comunitar o prioritate pentru santatea populatiei”. Trei dintre eleve au sustinut urmatoarele lucrari:

  • Ø“Impresii din schimbul de experienta in cadrul Modulului European de Nursing. Nursingul comunitar in Danemarca”. Elevele Ionica Panzaru si Gabriela Nenciu
  • Ø“Impresii din schimbul de experienta in cadrul Modulului European de Nursing. Nursingul comunitar in Spania”. Oana Dumitru

 

03-14 MARTIE 2014

ACTIVITATE 1:

În cadrul schimbului din Modulul European de Nursing, în perioada 03 – 14 martie 2014, s-au desfășurat următoarele activități:

  • ØCinci elevi ai SPSCD au participat la schimb, astfel:

ü  Daniela Ducuță (anul II AMG) și Florin Dragomir (anul II AMG) au efectuat stagiul de pregătire clinică în Universitatea Francisco de Vitoria – Madrid Spania;

ü  Alina Albinița (anul II AMG), Stephanie Pantazi (anul II AMG)  și Călin Ciulica (anul III AMG) efectuat stagiul de pregătire clinică în Haute Ecole de Namur – Namur Belgia

ACTIVITATE 2

Am demarat cu succes schimbul ENM printr-un seminar de discutii alaturi de cei 8 studenti veniti si de elevii de anul I si II. Elevii de anul I au avut pentru prima data oportunitatea de a afla mai multe despre ce inseamna ENM si au vazut cat de usor si frumos se pot lega prietenii intre oamenii care impartasesc cel mai nobil lucru in comun: profesia de asistent medical.

De asemenea, alaturi de elevi, catedra de nursing a scolii a fost reprezentata de dnele profesor: Maria Parlog, Gina Tulache, Raluca Brad, Mirela Avram, Mihai Anca si Cristina Costache. Seminarul a inceput, cum altfel, cu legenda “Martisorului” povestita de eleva scolii Adina Dinca (III G AMG) si cu oferirea de mici simboluri handmade menite sa vesteasca primavara. Dna profesor Raluca Brad a realizat o prezentare a Romaniei, Bucurestiului, dar a impartisit studentilor si misiunea Scolii Carol Davila. Impreuna cu dna Director Stoian si prof. Raluca Brad, studentii au realizat harta „drumului” din tara natala pana in Romania si ne-au impartist detalii despre traditii, vreme. Pe parcursul intregului seminar au existat teme de discutii: sisteme de sanatate, asteptari de la schimbul de experienta, interculturalitate samd.

 

Impresiile studentilor veniti in schimb de experienta:

Belgium vs Romania

—  1. Private and public hospitals doesn’t exist in Belgium.

—  2. Outfits are paid by the hospital in Belgium.

—  3. Maximum 12 patients each nurse.

—  4. Uniforms in general.

—  5. Every room has bathroom with toilet and shower.

—  6. People have to leave the hospital very early.

—  7. Administration happens on the computer.

—  8. Visit hours from 14u00 untill 20u00.

—  9. Home care.

Jannik Hoofd, Karel de Grote (Belgium)

          Puncte tari:

ü  Organizarea programului conform cu cerințele speciale ale fiecărui student

ü  Implicarea profesorilor de nursing în procesul de instruire clinică din spitale

ü  Organizarea activităților culturale

ü  Sesiuni de ”reflection time” in care fiecare student participant la schimbul de experienta a detaliat diferite aspecte intalnite in stagiile de instruire clinica si in activitatile culturale desfasurate;

ü  Susținerea de către prof. Raluca Brad a unei prezentări despre Sistemul Sanitar din România

ü  Comunicare eficientă între membri comisiei și coordonator

ü  Organizarea sesiunii de feedback prin prezentări powerpoint

ü  Implicare eficientă a elevilor școlii în activitățile specifice ENM: instruire clinică, activități culturale

ü  Evaluarea activității s-a realizat prin prezentări powerpoint și materiale pentru site-ul și facebook-ul școlii

05-18 MAI 2014

 

Sase (6) studenti Sophie Brichot si Lorraine MotteNamur (Belgium), Anne Pagan si Mariska VeeningsLeiden (Holland), Kirsten Marie Andersen si Anne Katrine Pontoppidan NielsenLillebaelt (Denmark) au desfasurat stagii de instruire clinica in urmatoarele spitale: Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, Spitalul Clinic “Coltea, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “ Grigore Alexandrescu.

Ultimul schimb de experiență din anul școlar 2013 – 2014 s-a încheiat vineri, 16 mai printr-o sesiune de prezentări ale studentelor din Olanda, Belgia și Danemarca, menite să ne ofere feedback-ul celor două săptămâni petrecute în București.

Prezentarea a avut loc în sediul școlii noastre din Piața Romană unde, într-un cadru mai puțin formal, studentele ne-au împărtășit experiența lor.

Anne și Mariska (Olanda) ne-au oferit informații cu privire la sistemul olandez de sănătate, la modul de formare al asistenților medicali (sistem universitar cu durata de patru ani) și au apreciat asistentele medicale din România pentru dedicarea față de pacienți și puterea de muncă.

Sophie și Lorraine, studentele din Belgia, au remarcat că asistentele medicale din Belgia și România se pot forma prin aceleași sistem: sistemul preuniversitar cu durata de trei ani (școala postliceală). Belgia în schimb nu are sistem universitar pentru formarea asistenților medicali.

Anne și Kirsten din Danemarca ne-au oferit informații cu privire la universitatea lor, care este gratuită (studenții primesc burse din partea statului), despre sistemul de sănătate care include absolut toți cetățenii. Studentele au spus că se vor întoarce acasă mai bogate, atât din punct de vedere al cunoștințelor, cât și cultural.

La finalul prezentărilor și elevii școlii noastre care le-au însoțit atât în instruirea clinică, cât și în activități culturale, le-au oferit feedback oasptelor noastre. S-au declarat mulțumiți de posibilitatea de a interacționa cu oameni ce au o cultură diferită de a lor, dar au și sesizat faptul că atunci când vorbim de îngrijirea omului, de nursing, barierele culturale, lingvistice dispar.

ü  Implicarea studentelor în activitățile din SPSCD dedicate Zilei Internaționale a Asistentului Medical –  12 și 13 mai. În data de 12  mai au fost vizitate spitalele în care studentele erau programate să-și desfășoare activitatea de instruire clinică și s-au oferit flori asistentelor medicale din spitale (Grigore Alexandrescu, Coltea si Materniatea Polizu). În data de 13 mai studentele au participat la diseminarea workshop-ului ”Asistentul medical – de la formare la angajare” sub sloganul We love Nurse Day!

ü  Activitatea elevilor SPSCD insotitori: in general, elevii selectati pentru a participa la modul au dat dovada de profesionalism si implicare. Inainte de participarea la fiecare schimb de experienta s-a realizat un instructaj de desfasurare a activitatilor. Nu s-au inregistrat aspecte negative cu privire la elevii insotitori.

ü  Activitati culturale: la cererea studentilor s-au organizat excursii de 2 zile (in weekend) cu insotitor din partea scolii (fie coordonator enm + elev al scolii, fie 1-2 elevi ai scolii). Alte activitati desfasurate: vizita in Centrul Vechi, Bucharest City Tour, Muzeul Taranului Roman, Palatul Parlamentului, Parcul Herastrau etc. Tot in categoria de activitati culturale sunt incluse: pranzurile alaturi de elevii scolii sau cina oficiala – prilej de socializare. Toate activitaatile au fost organizate de coordonatorul enm care a denumit elevi ai SPSCD pentru insotirea grupului enm

ü  Activitate in spital (procesul de instruire clinica): mentorii pentru practica au asigurat optima desfasurare a procesului de instruire clinica. In fiecare schimb de experienta, repartizarea studentilor a fost realizata conform cerintelor din application form. S-au sesizat urmatoarele aspecte cu privire la procesul de instruire clinica: personalul medical din spitale nu poseda abilitati de comunicare in limba engleza, nu exista resurse materiale la standarde europene (lipsa manusi, garou, dezinfectant etc), pacientii nu beneficiaza de intimiate, apartura pentru proceduri medicale limitata. Aspecte pozitive sesizate in timpul sesiunilor de reflection time: personal medical bine pregatit, comunicare buna a personalului medical cu pacientii, realizarea procedurilor medicale la standarde corespunzatoare.

ü  Intreaga experienta din Romania: au avut ocazia sa observe intregul circuit functional din diferite spitale, sectii samd, au avut acces la procesul de ingrijire al pacientilor atat din sistemul de stat, cat si din cel particular.

 

 

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Afișări articol: 222

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Unica școală din România membră European Nuring Module din 1999

Ghidul Școlii – 2022

Portalul Mobilitatii Europene

Alte știri de interes