Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat miercuri, 8 octombrie 2025, că Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor organometalice” – o descoperire cu potențial major în domeniul științei materialelor și protecției mediului.

Structuri moleculare care pot schimba lumea

Laureații din acest an au creat construcții moleculare denumite structuri organometalice, prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Acestea pot fi folosite în aplicații extrem de diverse și valoroase: colectarea apei din aerul din deșert, captarea dioxidului de carbon, stocarea gazelor toxice sau catalizarea reacțiilor chimice.

„Prin dezvoltarea structurilor organometalice, laureații le-au oferit chimiștilor noi posibilități de a găsi soluții la unele dintre provocările cu care ne confruntăm”, a transmis Academia în comunicatul oficial.

Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, a subliniat impactul pe termen lung al acestei descoperiri: „Structurile organometalice au un potențial uriaș, oferind oportunități până acum nebănuite pentru materiale create la comandă, cu funcții noi”.

O descoperire cu rădăcini în anii ’80

Istoria acestor materiale inovatoare începe în 1989, când chimistul britanic Richard Robson a experimentat cu ioni de cupru și o moleculă cu patru brațe. Combinarea acestora a dus la formarea unui cristal spațios și ordonat, plin de cavități – o structură ce semăna cu un diamant molecular. Deși promițătoare, construcția era instabilă.

Ulterior, cercetătorii Susumu Kitagawa și Omar Yaghi au adus contribuții esențiale pentru stabilizarea și rafinarea acestor structuri. Între 1992 și 2003, aceștia au realizat, independent, progrese majore:

• Kitagawa a demonstrat că gazele pot circula liber prin aceste structuri și a prevăzut posibilitatea ca ele să fie flexibile;
• Yaghi a reușit să creeze o structură organometalică foarte stabilă, cu capacitatea de a fi modificată în mod rațional, pentru a obține proprietăți chimice specifice.

Aplicații promițătoare pentru viitor

După descoperirile celor trei laureați, comunitatea științifică a dezvoltat zeci de mii de structuri organometalice, fiecare cu proprietăți unice. Aceste materiale au deschis noi direcții de cercetare și pot contribui la rezolvarea unor probleme globale:

• separarea substanțelor PFAS din apă;
• descompunerea urmelor de produse farmaceutice din mediu;
• captarea și stocarea dioxidului de carbon, un element-cheie în combaterea schimbărilor climatice.

Cine sunt laureații din 2025

• Susumu Kitagawa, născut în 1951 la Kyoto, Japonia, și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Kyoto. Este profesor în cadrul aceleiași universități;
• Richard Robson, născut în 1937 la Glusburn, Regatul Unit, a obținut doctoratul la Universitatea din Oxford în 1962. Este profesor la Universitatea din Melbourne, Australia;
• Omar M. Yaghi, născut în 1965 la Amman, Iordania, a obținut doctoratul în 1990 la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign. Este profesor la Universitatea din California, Berkeley, SUA.

Un premiu care revine la chimia fundamentală

După controversa din 2024, când Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat unor cercetări aflate la granița dintre chimie, informatică și știința calculatoarelor, distincția din 2025 revine la chimia fundamentală și a materialelor, oferind recunoaștere unei direcții de cercetare clasice, dar cu aplicații moderne și critice.

Premiul Nobel pentru Chimie 2025 recompensează nu doar o descoperire științifică remarcabilă, ci și un angajament față de inovație cu impact global. Structurile organometalice dezvoltate de Kitagawa, Robson și Yaghi reprezintă un pas important spre un viitor mai durabil, în care știința contribuie activ la rezolvarea crizelor de mediu și resurse.

sursa: www.hotnews.ro

prof. Raluca Brad