Cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2020, a anunţat Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Englezul Roger Penrose va primi jumătate din premiu, pentru „descoperirea faptului că formarea găurilor negre reprezintă o predicţie robustă a teoriei relativităţii generale”.
Germanul Reinhard Genzel şi americanca Andrea Ghez vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, pentru „descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
Andrea Ghez este a patra femeie care câștigă Nobelul pentru Fizică. După anunţarea laureaţilor, a declarat: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).
În 2019, premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit cercetătorilor James Peebles – pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei – şi Michel Mayor şi Didier Queloz – pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui.
Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.
Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până anul acesta în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).
Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului. Acestea au descoperit unul dintre cele mai eficiente instrumente ale tehnologiei genetice: CRISPR/Cas9. Cu ajutorul acestui instrument, cercetătorii pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extrem de mare.
Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Științe din Suedia, a declarat că premiul din acest an a fost despre „rescrierea codului vieții”.
Instrumentele de editare a genei CRISPR/Cas9 au revoluționat științele moleculare și au adus noi oportunități pentru creșterea plantelor, au contribuit la terapiile inovatoare împotriva cancerului și pot face ca visul vindecării bolilor moștenite să devină realitate.
Charpentier, din Franța, și Doudna, din SUA, sunt primele femei care au câștigat împreună Premiul Nobel pentru Chimie.
Ca şi în majoritatea categoriilor Premiului Nobel, la Chimie majoritatea laureaţilor sunt bărbaţi: dintr-un total de 183 doar 7 sunt femei, incluzându-le şi pe cele două geneticiene din acest an.
În 2019, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion.
Sezonul premiilor Nobel din 2020 va continua cu decernarea premiului pentru Literatură, pe 8 octombrie, şi premiului pentru Pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 12 octombrie.
(surse: www.digi24.ro; news.ro)
prof. Raluca Brad
