Cercetătorii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland au fost recompensaţi, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică pe 2018, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase.
Cercetătorul american Arthur Ashkin a primit premiul Nobel pentru „pensetele optice şi aplicaţiile lor în domeniul sistemelor biologice”. În vârstă de 96 de ani, Ashkin a inventat penseta optică în 1986.
Cercetătorii Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte şi de înaltă intensitate.
Cercetătorul francez Gérard Mourou este considerat un pionier în domeniul ingineriei electrice şi al laserelor. A fost director al Laboratoire d’Optique Appliquee de la ENSTA din Palaiseau şi este profesor la École Polytechnique din Palaiseau, Franța. A fost directorul fondator al Center for Ultrafast Optical Science de la Universitatea din Michigan, Statele Unite ale Americii.
Donna Strickland este o cercetătoare americană considerată şi ea pionier în domeniul laserelor şi este a treia femeie din istorie premiată cu Nobel pentru fizică. Este profesor asistent la University of Waterloo, din Canada.
În istoria distincţiilor Nobel, doar două femei au mai primit premiul pentru fizică, Marie Curie (care a primit în 1911 şi premiul pentru chimie), în 1903, şi Maria Goeppert-Mayer, în 1963.
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică – decernat de Academia de ştiinţe regală din Suedia – a fost acordat cercetătorilor Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne, „pentru contribuţiile decisive la detectorul LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) şi pentru observaţiile privind undele gravitaţionale”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.
Cercetătorii Frances H. Arnold, George P. Smith şi Gregory P. Winter au primit premiul Nobel pentru Chimie pe 2018.
Cercetătoarea Frances H. Arnold a primit premiul Nobel pentru metoda sa de dezvoltare direcţionată a enzimelor, proteine care catalizează reacţiile chimice.
George P. Smith şi Gregory P. Winter au primit premiul Nobel pentru cercetările lor legate, printre altele, de bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii şi care pot fi transformate în proteine noi. Prin metodele dezvoltate de aceştia se pot produce anticorpi care pot neutraliza toxinele, contraataca maladiile autoimune şi vindeca metastazele.
În vârstă de 62 de ani, Frances H. Arnold este inginer şi cercetător şi considerată un pionier în domeniul evoluţiei controlate, o metodă folosită pentru a crea sisteme biologice utile, inclusiv enzime, circuite de reglare genetică şi organisme. Este profesor la California Institute of Technology din SUA, unde studiază evoluţia şi aplicaţiile acesteia în ştiinţă, medicină, chimie şi energie.
Chimistul american George P. Smith este profesor la University of Missouri-Columbia, SUA, iar Gregory P. Winter, în vârstă de 67 de ani, este un biochimist britanic, profesor la Trinity College Cambridge, pionier în domeniul anticorpilor monoclonali terapeutici.
În istoria premiilor Nobel pentru Chimie, doar patru femei au mai fost recompensate cu prestigioasa distincţie, Marie Curie (care a primit şi Nobel pentru Fizică în 1903), în 1911, Irène Joliot-Curie (fiica lui Marie Curie şi soţia lui Frédéric Joliot), în 1935, Dorothy Crowfoot Hodgkin, în 1964, şi Ada Yonath, în 2009.
Anul trecut, premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat savanţilor Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson, pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice ce permite determinarea structurii biomoleculelor în imagini de înaltă rezoluţie, potrivit site-ului nobelprize.org.
Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru Medicină, acordat cercetătorilor James P. Allison şi Tasuku Honjo, pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.
Marţi, cercetătorii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile lor în domeniul laserelor.
Vineri va fi decernat premiul Nobel pentru pace, iar cel pentru Economie va fi decernat pe 8 octombrie.
Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (870.000 de euro).
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
prof. Raluca BRAD
