Elevele școlii noastre: Gabriela Vătămanu – clasa III E AMG, Cosmina – Florentina Andrei, Ștefania – Daniela Pasăre și Cătălina Mușat – clasa II C AMG – au participat la schimbul de experiență European Nursing Module, desfășurat la Universitatea ZHAW, Winterthur, Elveția, în perioada 07 – 18 martie 2022.
Iată jurnalul primelor zile petrecute în Elveția:
„După multe emoții și peripeții cu avionul, ajunse în Winterthur (Elveția), aventura ENM începe mai bine decât ne-am imaginat!
Prima zi, 07.03.2022 (8:30-17:30)
În prima zi, ne-am prezentat la Zurich University of Applied Sciences – ZHAW la ora 8.30. Acolo ne-au întâmpinat Susan Schärli – Lim și Sibylle Amal, coordonatoare ENM, cu mic dejun, cafea, legitimații și rechizite necesare pentru zilele ce vor urma.
A urmat prezentarea personală prin diferite jocuri precum: alegerea unei cărți poștale (vedere) cu o imagine prin care să te identifici, dar și un joc Bingo adaptat într-un mod distractiv pentru a ne cunoaște mai bine unii cu alții.
Prin intermediul acestor jocuri am identificat colegi care provin din diferite țări, cum ar fi Danemarca, Finlanda, Spania, Bulgaria și Suedia, dar și asistenți medicali calificați care participau la acest seminar intercultural.
Ne-au fost prezentate obiectivele training-ului: descrierea culturii proprii și a diversității culturale, includerea competențelor culturale, recunoașterea elementelor culturale care afectează interacțiunea interculturală, recunoașterea percepțiilor ce influențează atribuțiile personale, recunoașterea propriului stil de comunicare, explorarea și valorificarea diferențelor culturale, diferențierea dintre stereotipurile și generalizările culturale, modul în care diferențele în stilul de comunicare pot contribui în mod negativ la neînțelegerile în comunicarea medicală.
Ne-au fost date exemple în care greșelile în comunicare au dus la probleme serioase din cauza acestor mici, dar semnificative diferențe între culturi. Am vizionat un filmuleț cu o situație în care era prezentată invadarea și cucerirea Terrei de către extratereștrii care locuiau în Egipt și aveau cultura lor, dar care, la interacțiunea cu un suedez, s-au simțit jigniți când acesta l-a salutat pe conducător printr-o strângere de mână, gest care a fost perceput drept sfidător, jignitor.
Este foarte important modul în care vedem competențele interculturale. Acestea au 3 mari caracteristici conform studiului realizat de Mitchell R. Hammer: existența diferenței culturale (prezența diversității); înțelegerea și minimizarea diferențelor pentru a crește contribuțiile și oportunitățile pentru toți (înțelegerea mediului, obiceiurilor și tradițiilor în comunicare) și cum dobândim reprezentarea diversității culturale alături de îndeplinirea scopurilor. Profilul IDI cuprinde orientarea pasivă, orientarea de dezvoltare. Orientarea GAP reliefează diferențele dintre gândirea monculturală și gândirea interculturală (parcursul ,,drumului” dezvoltării culturale: respingere, polarizare, minimizare, acceptare, adaptare). Dezvoltarea interculturală continup se realizează prin: observarea diferențelor, înțelegerea lor, empatizarea, înțelegerea profundă a diferențelor și trecerea peste gândirea de tipul ,,este diferit”.
Am ales fiecare câte o carte de joc și am format echipe conform simbolului, astfel s-au format 4 echipe. Am avut la dispoziție 1 minut să ne decidem cum anume să ne organizăm, iar în următoarele 2 minute a trebuit să interacționăm cu cât mai multe persoane pentru a culege informații despre diferențele culturale (exemple pozitive ori negative de interacțiune culturală, cauzele neînțelegerii între culturi, soluții de adaptare la celelalte culturi), iar la final, le-am expus.
Am avut o pauză scurtă, apoi seminarul intercultural a continuat prin intermediul unui experiment social de tipul unui joc de cărți, numit ,,5 Thricks”, în care trebuia să formăm grupe de câte 4 studenți, iar regula de bază era să nu comunicăm verbal sau în scris, ci doar prin gesturi sau desenând; totodată trebuia să înțelegem și regulile jocului, fiind un joc nou pentru toți. Scopul acestui joc, de fapt, era observarea adaptării sau inadaptării la anumite situații deoarece, neexistând comunicarea verbală, trebuia să joci. Acest joc arăta dacă ești adaptabil, inadaptabil, dacă faci compromisuri sau nu, dacă poți juca după alte reguli sau te bazezi tot pe ceea ce știi. Totul a decurs foarte bine până când a trebuit să ne schimbăm între noi și ne-am dat seama că studenții ajunși la masa noastră jucau după alte reguli, iar comunicarea era din ce mai dificilă. Jocul a luat cu totul și cu totul altă întorsătură. A trebuit să facem compromisuri, să ne adaptăm regulilor noi sau nu, totul depindea de personalitatea fiecăruia. Asta ne-a făcut să ne dăm seama cum ne-am simțit în momentul în care am văzut că nu se respectă regulile sau că erau alte reguli decât cele știute de tine. Acest joc ne-a făcut să ne gândim cât de cooperanți suntem, cât de supuși regulilor sau din contra, cât de nesupuși.
Coordonatoarele ne-au arătat imagini cu haosul din trafic din 3 septembrie 1967, când s-a trecut de la circulația rutieră de pe partea stângă pe partea dreaptă: confuzie totală, blocaj rutier, civilii și mașinile încercau să circule pe unde apucau, unii se adaptau situației și încercau să respecte noile reguli, alții voiau să meargă tot pe partea stângă. Acest eveniment a arătat clar că, deși se vorbește aceeași limbă și există un set de reguli, mereu vor exista și oameni care sunt împotriva regulilor, împotriva schimbării și împotriva adaptării.
Ne-au fost prezentate elementele de cultură prin metoda Iceberg-ului a lui M. J. Bennett: suprafața minimală care reprezintă ceea ce putem vedea și percepe (limbajul, stilul vestimentar, comportamentul) și suprafața vastă, ceea ce nu se vede, adevărata natură a subiectului (norme, reguli, devize, valori). Coordonatoarele ne-au expus un exemplu în care au avut o interacțiune culturală cu o femeie din Pakistan și și-au dorit să fie prietenoase cu aceasta, dorind s-o îmbrățișeze și să i se adreseze privind-o în ochi, dar aceasta s-a simțit incomfortabil și au aflat de la ea, ulterior, că la ei gesturile fizice de apropiere sunt aproape interzise și nu se privesc persoanele mai mult de 10 secunde când vorbesc. A fost o situație în care coordonatoarele ne-au spus că au trebuit să se adapteze la cultura acelei femei pentru ca ea să se simtă confortambil: și-au cerut scuze, au explicat că în cultura lor gesturile respective denotă prietenie și dorința de a face o persoană să se simță bine alaturi de ei; au ascultat cu atenție și au înțeles că femeile sunt foarte apreciate în cultura respectivă și de aceea se limitează contactul fizic și vizual pentru a nu le jigni sau abuza în vreun mod (fizic sau psihic). Astfel, în spatele aparenței acestei femei retrase se afla o întreagă ,,poveste” culturală, cu diferite credințe și valori sociale, exact ca modelul iceberg-ului.
Conform lui Gardenswartz și lui Rowe, există 4 niveluri de diversitate: personalitatea; ,,dimensiunile” interne (vârstă, genul, orientarea sexuală, abilitățile fizice, rasa, etica); ,,dimensiunile” externe (localizarea geografică, obiceiurile personale, obiceiurile recreative, religia, educația, experiența de muncă, statusul parental, statusul marital) și ,,dimensiunile” organizatorice (clasificarea nivelului funcțional, conținutul muncii, divizia/departamentul, vechimea în muncă, locația muncii, uniunea afiliațiilor, statusul managementului). Am fost rugate să trecem pe hârtie ce anume am aprecia la o persoană dintre cele enumerate anterior și să facem schimb de păreri; astfel, am observat că pentru mulți dintre noi contează personalitatea, experiența de munca și locația muncii.
Competența interculturală se bazează pe: capacitatea de a trece peste perspectiva culturală de moment și să ne adaptăm comportamentul, să fim foarte atenți la propria reacție la intersectarea cu o altă cultură, la înțelegerea profundă a experiențelor oamenilor din alte culturi și comunități (valori, credințe, comportament, practici).
Prin intermediul unui alt joc de cărți, am format grupe de câte 4 persoane din diferite țări și am ales fiecare câte o carte, apoi am vorbit despre noi la un nivel mai intim, personal: ce ne dorim pentru următorii 10 ani, ce obiceiuri sunt în țara noastră la evenimente marcante din viața unui om (naștere, căsătorie, înmormântare), ce hobby ne-am dori să avem dacă s-ar putea, de cine ne este dor, pe cine admirăm profund, ce experiență a fost rușinoasă pentru noi, ce amintire e de neuitat pentru noi etc.
Activitatea din prima zi s-a focusat pe relațiile interumane din diferite culturi, generalități culturale, stereotipuri în funcție de culture, iar la sfârșitul cursurilor am dat feed-back în legătură cu activitățile din acea zi: „Cum ne-am simțit? ; „Care a fost impactul emoțional?”; „Ce am învățat nou ?”; „Cum se raportează aceasta situație la realitate?”
A doua zi, 08.03.2022 (08:30 – 17:00) – Am avut ca teme de dezbatere: comunicarea nonverbală în anumite culturi (în funcție de gesturi, atingere, tonalitate, culoare, spațiu ), comunicarea afectivă și neutră cu finalitatea de a îmbunătăți comunicarea interculturală și aplicarea acesteia ca asistent medical și în viața de zi cu zi.
Am observat un tablou realizat de M. C. Escher, în alb-negru, cu îngeri dispuși în poziții opuse, astfel că puteam interpreta în mai multe moduri ceea ce vedeam: îngerí ori lilieci.
În continuare, pentru a stimula percepția vizuală, am analizat o imagine de tip caricatură în care ne era prezentată o familie. Am început să interpretam ceea ce observam: într-o cameră cu o fereastră stăteau fericiți 2 femei, 2 copii un bărbat și un câine, iar bărbatul stătea pe un scaun. Am asociat imaginea cu fericire, stabilitate familială, respect față de bărbat. Ulterior, am aflat că majoritatea europenilor ar fi interpretat astfel, însă dacă imaginea ar fi fost prezentată unei persoane din Africa, ar fi interpretat imaginea în mod diferit: colțul camerei ar fi fost trunchiul unui copac, iar ceea ce părea fereastra pentru noi, ar fi fost un ornament masiv pentru cap, purtat de femeile căsătorite.
Ne-au fost prezentate 2 poze: una cu portretul lui Susan, iar o a doua asemănătoare, dar care era inversată. Ni s-a cerut să spunem dacă noi considerăm că sunt una și aceeași; desigur, nu erau. A doua poză avea evidențiate umbrele faciale în locuri diferite. De aici, am învățat că este necesar să fim atenți la detalii și să privim imaginea din mai multe perspective; astfel, corelând cu tema seminarului, putem să extragem ideea că aparența nu desemnează realitatea și că trebuie să distingem ceea ce preconizăm de ceea ce este real.
Susan ne-a dat un obiect spre a-l analiza. Fiecare trebuia să spună cât mai multe caracteristici ale acelui obiect, iar ea le nota pe tablă în 5 coloane. După ce obiectul a trecut din mână în mânî, Susan ne-a spus că este o pensă medicală din Japonia.
Am primit o imagine de interpretat pe baza unor criterii: impactul (descrierea emoțiilor pe care ni le dă imaginea), descrierea detaliilor, interpretarea (ce cred despre ceea ce văd – 2 interpretări), valorile personale, evaluarea finală. În imagine erau 3 copii, un bărbat, lumină generate de un neon, toți aveau ochii acoperiți. Era un experiment-tratament cu raze UV pentru piele.
Am învățat să facem diferența între generalizările culturale (tendința unei majorități de a deține anumite valori și credințe manifestate prin comportament specific) și stereotipurile culturale (aplicarea unei generalizări fiecărei persoane dintr-un grup cultural). Fiecare a vorbit câte puțin despre aceste ,,etichete”, de exmplu: România (vampiri), Bulgaria (mâncători de brânză), Spania (oameni somnoroși), Elveția (ceasuri, oameni punctuali).
La nivel profesional, asistenții medicali sunt ,,etichetați” ca purtând haine foarte provocatoare și care pierd timpul aiurea întrebând pacienții de sănătate. Însă, de fapt, asistentul medical își face meseria prin intermediul acelor întrebări. Asistenții vor, de fapt, să știe cum evoluează starea de sănătate a pacientului.
Ne-a fost prezentată o imagine în care era o familie care comunica doar prin mesaje scrise pe telefon. În urma acestui exemplu, am fost invitați de către coordonatoarele ENM să extragem câte un bilețel în care era descris comportamentul pe care trebuie să-l manifestăm prin limbajul corpului. Am primit o întrebare la care trebuiau să ne răspundă 5 oameni și am fost invitați în centrul sălii să interacționam cu cât mai multe persoane și să observăm comportamentul pe care îl aveau de interpretat. După 5 minute de observat și de interogat, am expus concluziile finale.
Am urmărit un clip de 7 minute realizat de câțiva membri din consiliul administrativ ZHAW în scop educativ. Am observat diferitele tipuri de adresare (direct la subiect sau deviație -revenire la subiect) și cum apăreau diferite probleme de comunicare.
18:00 – 20:00 – O altă activitate propusă de ENM a fost cina interculturală, unde toți studenții au pregătit preparate tradiționale din fiecare țară, dar și o mică prezentare al fiecărui preparat. Am avut ocazia să gustăm o multitudine de produse specifice țărilor participante la ENM 2022, cum ar fi tortilla de patatas din Spania sau lyutenitsa din Bulgaria. La sfârșitul acestei cine s-a votat și țara cu preparatele cele mai gustoase, unde am câștigat locul 1 cu bucatele românești, dar și aspectul cel mai atractiv și prezentarea preparatelor. Am făcut multe fotografii cu toții și am discutat între noi despre preparatele preferate ale celorlalte țări.
A treia zi, 09.03.2022 (8:30 – 12:00)
Există și contextul extrem de cultură. Am văzut imagini cu obiecte specifice unor culturi asiatice: peștele-înger portocaliu care simbolizează norocul în China, dubla verighetă ce semnifica văduvia în India, banane trimise unui băiat dacă părinții nu sunt de acord cu cererea în căsătorie pentru fata lor – în Thailanda.
Seminarul ,,Comunicarea Interculturală” s-a finalizat prin exerciții de percepție și întărirea unor strategii de bază pentru comunicarea interculturală eficientă (ascultă activ, pune întotdeauna întrebări, fii flexibil în comunicare, evită stereotipurile, respectă diferențele culturale, recunoaște complexitatea diferențelor culturale etc..)
În aceasta zi, am fost alese să înmânăm diplomele pregătite pentru certificarea asistenților medicali care au participat la seminarul intercultural împreună cu noi și să împărtășim câteva cuvinte despre interacțiunea avută cu aceștia.
14:00 – 17:00 – În aceasta zi, după terminarea cursurilor a fost plănuită și o vizită la Moulagen Museum (Muzeului mulajelor) din Zurich. Muzeul conține o colecție de studii despre bolile de piele și are o expoziție pentru a informa publicul larg despre diferite afecțiuni cum ar fi: bolile profesionale, cancerul de piele și bolile cu transmitere sexuală. Mulajele de ceară de la clinica de Chirurgie completează expoziția.
A patra zi, 10.03.2022 (08:30 – 12:30) – Am avut ocazia să prezentăm România (poziția geografică, obiceiuri, tradiții, mituri, legende, personalități din istoria medicinei românești, sistemul medical, dar și scoala noastră și numeroasele activități. În urma acestei experiențe am putut observa asemănările și deosebirile între sistemele medicale din diferite țări și ce poate fi îmbunătățit sau schimbat.
A cincea zi, 11.03.2022 – Câțiva dintre studenții universității ZHAW ne-au însoțit într-o minunată excursie pe Muntele Rigi, unde ne-am bucurat de vederea panoramică din vârful acestui munte; vremea a fost incredibilă. După ce am coborât de pe munte, ne-au propus să mergem spre orașul Lucerne, așa că zis și făcut! Am luat vaporul din Veznauperalp spre Lucerne. A fost o ocazie excelentă de a vedea munții Alpi și din această perspectivă. După un tur rapid al orașului, ne-am oprit să luăm cina în cel mai faimos restaurant local.”
prof. Raluca Brad
