Tot mai multe voci afirmă că ne confruntăm la nivel mondial cu o criză a lucrătorilor din domeniul sănătății provocată de numărul insuficient al acestora.

Această situație, care afectează sistemele de sănătate, este o „bombă cu ceas”, avertiza un responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care îndemna statele europene să investească în personalul sanitar.

„Educația medicală este costisitoare și necesită timp; lucrătorii din domeniul sănătății sunt adesea suprasolicitați și subapreciați, iar unii ajung să-și asigure locuri de muncă mai bune și mai bine plătite în străinătate, ceea ce duce la o lipsă semnificativă de personal medical calificat”, spune dr. Kate Tulenko, CEO al Corvus Health.

 Într-un interviu acordat International Finance Corporation – IFC, dr. Tulenko explică modul în care îmbătrânirea populației și creșterea bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, diabetul și bolile de inimă, exacerbează deficitul de personal. Ea oferă, de asemenea, liderilor din domeniul sănătății private și publice sfaturi practice privind abordarea deficitului.

Ce factori principali contribuie la deficitul de lucrători din domeniul sănătății în Africa și alte piețe emergente?

Deși astăzi ne vom concentra asupra penuriei din Africa, este important să înțelegem că factorii care contribuie la deficitul de lucrători sanitari de pe continent sunt similari cu cei din țările cu venituri mari. Constrângerea principală vine din asigurarea resurselor necesare pregătirii lucrătorilor din domeniul sănătății, cum ar fi asistenții medicali, medicii, farmaciștii sau altor profesioniști din domeniul medical. Spre deosebire de alte profesii, lucrătorii din domeniul sănătății au nevoie de laboratoare, cum ar fi laboratoare de chimie, fizică, biologie și patologie, precum și de practică în spitale. Formarea este costisitoare și necesită timp.

O altă problemă este legată de conflictele de interese. Un exemplu ar putea fi profesioniștii medicali care blochează angajarea mai multor asistenți medicali sau medici, deoarece se tem că salariile scad. Acesta este un conflict de interese.

Lucrătorii din domeniul sănătății urmăresc, de asemenea, oportunități mai bune în străinătate, lăsând lacune în îngrijirea la domiciliu. Problema este că majoritatea țărilor nu formează suficienti profesioniști din domeniul sănătății pentru a acoperi necesarul din sistemul sanitar. Ei aleg să recruteze muncitori din țări cu venituri mici, oferindu-le mai mulți bani decât în țara lor de origine, statut și oportunități de creștere în carieră.

Și apoi există un cerc vicios al lipsei de personal: lucrătorii din domeniul sănătății devin supraîncărcați și stresați și renunță la profesie, lăsând în urmă mai puțini lucrători care sunt acum și mai supraîncărcați și stresați. Am văzut multe situații de acest fel în timpul pandemiei de Covid-19.

Populațiile îmbătrânite sunt în creștere în întreaga lume, în timp ce cele tinere sunt în scădere. Cum influențează această tendință deficitul de personal medical?

Îmbătrânirea populației agravează deficitul de lucrători din domeniul sănătății în două moduri. În primul rând, persoanele în vârstă au nevoie de șase ori mai multă îngrijire medicală decât persoanele mai tinere. Ei au mai multe boli netransmisibile – au mai multe șanse să fie fragile, iar sistemul lor imunitar nu este la fel de puternic. De asemenea, au nevoie de mai mult sprijin profesionist inclusiv pentru îngrijirile primare – baie și hrănire. În al doilea rând, în multe țări, ne uităm la piramidele inversate ale populației – mai mulți adulți mai în vârstă decât tineri – ceea ce înseamnă că nu vor fi destui oameni care să fie pregătiți, iar deficitul va crește.

Bolile netransmisibile precum diabetul sunt în creștere. Lipsa de lucrători din domeniul sănătății contribuie la acest lucru? Dacă da, cum?

Schimbările stilului de viață și longevitatea sunt principalii factori care contribuie la creșterea bolilor precum diabetul, bolile de inimă și cancerul. Oamenii au trecut de la dietele mai tradiționale la cele foarte procesate și au trecut de la munca fizică la munca mai sedentară. Și, pe măsură ce lumea devine mai bogată, populațiile au mai multe venituri disponibile pe care să le cheltuiască pe alcool și tutun, care provoacă cancere și alte boli netransmisibile.

De asemenea, am reușit să prevenim bolile infecțioase, precum tuberculoza și malaria, prin vaccinuri și tratăm alte boli infecțioase, precum pneumonia și diareea, astfel încât oamenii trăiesc mai mult. Pacienții cu boli netransmisibile au nevoie de mai multă îngrijire medicală deoarece sunt cronici și necesită atenție de mai multe ori pe an pentru tot restul vieții, în timp ce bolile infecțioase sunt episodice.

Cum pot părțile interesate să creeze soluții durabile pentru deficitul de forță de muncă?

Reforma în domeniul sănătății, în special reforma forței de muncă din domeniul sănătății, este atât de complexă încât trebuie să înceapă de la nivelul președintelui unei țări. Șefii de stat sunt în cea mai bună poziție pentru a reuni miniștrii finanțelor, sănătății, educației, muncii și serviciului public și să-i încurajeze să-și lase deoparte interesele și să fie dispuși să lucreze cu medicii și asistenții medicali. Eforturile de cooperare sunt esențiale pentru o reformă durabilă și semnificativă a asistenței medicale.

Ce măsuri pot fi luate pentru a îmbunătăți planificarea forței de muncă pe termen lung?

Unul dintre pașii esențiali în reforma forței de muncă din domeniul sănătății este analiza datelor și luarea deciziilor pe baza acestora. Vedem că sunt colectate o mulțime de informații, dar pur și simplu nu sunt folosite. Urmărind cine sunt lucrătorii, parcursul lor în carieră, salariile și datele despre școli și ratele de eșec școlar, sistemele de sănătate își pot îmbunătăți își pot planifica mai bine viitorul.

De asemenea, trebuie să recunoaștem că planificarea forței de muncă din domeniul sănătății este un domeniu de practică critic. Fie că este vorba de guvern sau de sectorul privat, trebuie să începem să deschidem programe de formare a forței de muncă din domeniul sănătății pentru experții forței de muncă din domeniul sănătății și să stabilim oportunități de carieră pentru aceștia.

Ce trei sfaturi le-ați da liderilor care se luptă cu deficitul de lucrători din domeniul sănătății?

Primul meu sfat ar fi să privești lucrătorii din domeniul sănătății ca investiții, nu cheltuieli. Sunt oameni cu sentimente, familii și fantezii, nu piese de șah care pot fi mutate oricum. Lucrătorii din domeniul sănătății trebuie să se simtă respectați și apreciați. Dacă lucrează în posturi din zone rurale, copiii lor trebuie să fie educați corespunzător și au nevoie de locuințe. Le reamintesc întotdeauna guvernelor din țările cu venituri mici și medii că nu vor putea niciodată să concureze cu salariile oferite în Europa și America de Nord. Angajatorii trebuie să sublinieze avantajele de a rămâne acasă, în țara lor.

În al doilea rând, liderii trebuie să investească în toate etapele ciclului de pregătire al lucrătorilor din domeniul sănătății, care includ date și analize, reglementări, recrutare, educație preliminară, programe de reținere și sprijin pentru performanță. Filipine, de exemplu, a fost foarte inteligentă în ceea ce privește reglementarea. Pentru a permite școlilor private de asistență medicală să înflorească, menținând în același timp standardele de calitate, ele publică ratele de promovare a licenței ale școlilor de asistență medicală, astfel încât studenții să poată lua decizii în cunoștință de cauză, iar școlile cu performanțe slabe fie să se îmbunătățească, fie să dispară.

În sfârșit, liderii din domeniul sănătății private și publice trebuie să gestioneze migrația forței de muncă. Dacă un lucrător din domeniul sănătății instruit într-o țară dorește să caute o oportunitate în altă parte, fie țara de primire, fie lucrătorul ar trebui să ramburseze costul educației. Semnarea acordurilor bilaterale este o altă modalitate excelentă de a gestiona migrația. Irlanda și Sudanul, precum și Germania și Mexic sunt exemple excelente. Prin aceste acorduri bilaterale, practicile de recrutare sunt transparente. Oamenii sunt recrutați de agenții de renume și susținuți în cazul în care ceva nu merge bine.

Dr. Kate Tulenko MD, MPH, MPhil, FAAP este un medic antreprenor și expert în sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății. Ea este fondatoarea și CEO-ul Corvus Health, o firmă globală de forță de muncă din domeniul sănătății care ajută sistemele de sănătate și guvernele să dezvolte, să gestioneze și să păstreze o forță de muncă optimizată în domeniul sănătății. În 2022, ea a fost numită de președintele Joe Biden în Consiliul consultativ al președintelui în Africa.

Dr. Tulenko este, de asemenea, fondator și CEO al Appleseed Education, o platformă EdTech care abordează deficitul global de lucrători în domeniul sănătății, ajutând școlile africane de asistență medical. Anterior, ea a fost director al proiectului global al forței de muncă în domeniul sănătății al guvernului SUA și coordonator al programului Africa Health Workforce al Băncii Mondiale.

Dr. Tulenko este profesor adjunct la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins și face parte din consiliul de consiliere pentru Global Business School Network (GBSN). Ea și-a luat licența în biochimie la Harvard, masterul în istorie și filosofia științei la Colegiul Emmanuel, Cambridge, doctoratul în medicină la Johns Hopkins School of Medicine și masterul în sănătate publică la Johns Hopkins School of Public Health.

Sursa: www.ifc.org/en/interviews/2023/q-a-dr-kate-tulenko

Traducere: prof. Raluca Brad