Invitați în platoul Adevarul Live TV, Prof. Univ. Dr. Alexandru Ioan Mincu, Director General la Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” şi Gabriel Zorzini, directorul Colegiului UCECOM, ambele din Bucureşti, au discutat despre alternativele elevilor care nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat. Școlile postliceale care asigură cursuri de calificare si recalificare – specializarea sanitară e cea mai căutată, reprezintă cea mai bună alternativă pentru acești tineri care nu au absolvit examenul de bacalaureat. Înregistrarea ca şomeri a absolvenților de liceu încurajează contraperformanța.
„La Adevărul Live am discutat despre alternativele elevilor care nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat, dincolo de înregistrarea ca şomeri. Am vorbit despre şcolile postliceale, specializarea Sanitară, cea mai căutată, dar şi despre cursurile de calificare şi de recalificare la care se pot înscrie tinerii.
În platou au fost invitaţi Prof. Univ. Dr. Alexandru Ioan Mincu, Director General la Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” şi Gabriel Zorzini, directorul Colegiului UCECOM, ambele din Bucureşti
Zorzini: Ajutorul de şomaj încurajează contraperformanţa. Îl acordăm copiilor cu rezultate slabe şi foarte slabe la BAC. Avem chiar în şcoală la mine copii care vorbeau la telefon: „Băi, fraiere, unde eşti?“ . „La mare!“. „Păi, cu ce bani?“. „Cu banii din şomaj“.
Mincu: Sunt nişte bani pierduţi, în loc să fie câştigaţi. Dai nişte bani, în loc să găseşti o soluţie pozitivă de rezolvare a problemei. Practic, nu faci decât să amâni rezolvarea. Nimeni nu vrobeşte de educaţie. Vă strâng mâna pentru această discuţie, domnişoară. În Centrul de excelenţă pentru învăţământul preuniversitar, pe care l-am iniţiat, vorbim despre malpraxis educaţional, exact pe modelul din sănătate. În medicină, vezi imediat greşeala. În educaţie, vezi greşeala peste 20 de ani. Învăţământul particular va deveni prioritar. S-a recunoscut că în cei 12 ani de şcoală nu s-a făcut nimic. Cei care nu au luat BAC-ul sunt victimele. Vorbim despre oameni care nu sunt majori, nu sunt responsabili. Familia şi societatea sunt responsabili pentru rezultatele lor. Nu aş vrea să-i stigmatizăm.
Singura evaluare a cadrelor didactice este unul arhaic şi se numeşte autoevaluare. Educaţia are nevoie de conducători, de leadership.
Zorzini: Sistemul educaţional din România se loveşte de prejudecata părinţilor. Avem o bogată colaborare cu Germania. E singura ţara europeană în care meseriaşul este pe aceeaşi treaptă cu intelectualul. Cererea e mai mare decât oferta în multe calificări: cosmstician, detectivi particulari – da, există şi aşa ceva. Chiar şi MAI se pregăteşte pentru un astfel de domeniu.
Mincu: Piaţa începe să dicteze anumite procese. Avem două mari categorii de angajatori: cei din străinătate, care ştiu cât de greu se formează un om. Angajatorii din străinătate vin şi ne spun că peste cinci ani au nevoie de asistenţi medicali sau de alţi meseriaşi care să ştie limba, să nu pice paraşutaţi. Atunci, şcoala noastră pregăteşte dinainte aceste cerinţe. Le organizăm din timpul şcolii practica de la viitorul loc de muncă din străinătate. Cealaltă categorie este formată din angajatorii interni. Chiar mâine avem admitere şi candidaţii au depăşit numărul de locuri.Dăm un examen destul de greu, atent organizat, pentru a încerca să ne dăm seama dacă elevii au chemare sau nu. Este un test grilă din materia de biologie, de chimie, de botanică- pentru farmacişti. La sfârşitul primului an, 10% din copii decid să nu mai continue. Cu ceilalţi, intrăm în stadiul de perfecţionare.
O treime din absolvenţii şcolii noastre sunt absolvenţi de facultate, pentru că s-au dus la o facultate care nu le-au oferit niciun viitor şi apoi vin şi spun: „Mă primiţi?“. „Da, dacă treci testul de admitere“.
Zorzini: Noi le testăm înclinaţiile. Bine ar fi ca cei mai mulţi copii să promoveze BAC-ul. Îţi conferă un statut social, de ce să ne ascundem. E altfel când ai BAC-ul. Cei care n-au luat BAC-ul se pot angaja ca să-şi plătească şcoala postliceală. Avem şi scutiri pentru cazuri sociale, răsplătim şi performanţa. Ne interesează eficienţa sistemului. Avem campioni modniali la hairstilişti, deşi n-au luat BAC-ul. Examenul este o fotografie de moment, e ceva relativ.
Mincu: Educaţia înseamnă iei energia şi puterea adversarului, să găseşti în fiecare copil dorinţa, să o polarizezi, să-i arăţi o cale. Educaţia trebuie să doară. Dacă nu doare, nu creşte. Noi încercăm să facem ce n-a făcut un sistem în 12 ani de învăţământ preuniversitar. După ordonanţa dată de Guvern, mă aştept ca Universităţile să facă şi grădiniţe. E un nonsens. Universităţile trebuie să meargă în sus.
Zorzini: Le-a scăzut numărul de candidaţi şi de aici vine această măsură.
Mincu: Ca o concuzie, cei care vor ajutorul de şomaj, să nu renunţe la el, dar, apoi, când termină banii, să vină să se înscrie la noi, la o şcioală postliceală.
Postlicealele, cursurile de calificare, angajarea pe piaţa muncii sau şomajul sunt opţiunile tinerilor fără diplomă de Bac. Însă aceştia se pot înscrie şi la sesiunea din toamnă a examenului de maturitate.
Anul acesta, în jur de 60.000 de tineri au picat examenul maturităţii. Într-o societate în care experienţa de muncă şi competenţele profesionale câştigă teren în detrimentul diplomelor, aceştia pot să-şi continue studiile cu o calificare profesională care le asigură un loc de muncă, sau pot cere ajutor de şomaj şi să se pregătească pentru o nouă sesiune de Bac.
O variantă din ce în ce mai căutată este şcoala postliceală, unde se poate intra şi fără diploma de Bac, iar şansele de angajare sunt mari, inclusiv peste hotare, însă cursurile sunt cu plată. Cea mai populară este, de departe, postliceala sanitară, unde studiază 50.000 din cei 96.000 de elevi înscrişi în învăţământul privat, arată datele Ministerului Educaţiei.”
