Belgia, care preia președinția Consiliului Uniunii Europene în ianuarie 2024, intenționează să facă din criza forței de muncă din domeniul sănătății un punct central pe agenda sa. Este pentru prima dată când problema va fi prioritizată la cel mai înalt nivel al UE în ultimii treisprezece ani.

„Considerăm în mod activ forța de muncă din domeniul sănătății și toate provocările din jurul forței de muncă din domeniul sănătății ca fiind una dintre principalele priorități ale președinției belgiene”, a declarat Lieven De Raedt, consilier strategic pe probleme internaționale în Ministerul Federal Belgian al Sănătății, la Forumul European pentru Sănătate de la Gastein, Austria.

De Raedt a subliniat că agenda președinției belgiene nu este încă finalizată, dar a confirmat că Belgia va face eforturi pentru o abordare serioasă a direcției viitoare a politicii UE în domeniul sănătății.

Președinția belgiană va urmări să facă din criza forței de muncă din domeniul sănătății „una dintre principalele priorități la nivelul UE pentru următorii ani și pentru următoarea Comisie”, a spus De Raedt în cadrul conferinței.

Dialogurile interne purtate de delegațiile belgiene cu miniștrii sănătății din UE pentru a stabili prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene au evidențiat faptul că deficitul de personal din domeniul sănătății este „principala problemă cu care se confruntă toți miniștrii sănătății din UE și din regiunea europeană a OMS. ”, a spus De Raedt.

„Este evident că aceasta este principala provocare în politica de sănătate”, a adăugat el.

De Raedt a spus că Belgia își propune să facă din criza forței de muncă din domeniul sănătății o prioritate a președinției Consiliului UE.

O populație care îmbătrânește rapid pune o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemelor de sănătate europene, în timp ce sistemele de sănătate se luptă să își păstreze forța de muncă actuală. Un număr alarmant de lucrători din domeniul sănătății aleg să lucreze în alte sectoare din cauza condițiilor proaste de muncă, a salariilor mici și a amenințărilor la adresa sănătății lor fizice și mintale, exacerbate de tensiunile pandemiei de COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că este o „bombă cu ceas” această criză a  forței de muncă din domeniul sănătății.

Țările din regiunea europeană a OMS, care se întind de la Regatul Unit (UK) până la câmpiile din Kyrgyzstan și Tajikistan din Asia Centrală, se confruntă în prezent cu un deficit de 1,8 milioane de lucrători din domeniul sănătății, iar acest număr este de așteptat să se dubleze la 4 milioane până în 2030.

„Problema numărul unu este criza lucrătorilor din domeniul sănătății pe care o avem aici în Europa, deoarece nu există sănătate fără forța de muncă”, a declarat Dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

Tinerii medici aflați în prima linie a crizei spun că cifrele confirmă o realitate dură de la fața locului cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății care doresc să rămână în domeniul sănătății.

„Cel mai important pentru noi este să ne păstrăm forța de muncă”, a declarat Alvaro Cerame, președintele Comitetului pentru forța de muncă din domeniul medical al Asociației Europene a Medicilor (EJD). „Generația noastră nu trebuie doar să aibă grijă de copiii noștri, ci din cauza schimbărilor demografice, trebuie să aibă grijă și de bătrânii noștri – și acest lucru cu mai puține structuri de sprijin social.”

O reuniune a miniștrilor sănătății din UE din 2010 a prevăzut criza care urma să vină

La treisprezece ani după ce o reuniune a miniștrilor sănătății din Uniunea Europeană a avertizat cu privire la o criză iminentă a forței de muncă din domeniul sănătății, situația s-a înrăutățit, deoarece guvernele UE nu au reușit să acționeze cu privire la semnele de avertizare.

Documentul final al reuniunii ministeriale din 2010 – intitulat „Investirea în forța de muncă din Europa din domeniul sănătății de mâine” – a cerut statelor membre ale UE „să investească în profesioniștii din domeniul medical, motivați și bine calificați, pentru a proteja viabilitatea și accesibilitatea sistemelor de sănătate”.

Miniștrii sănătății din UE nu s-au reunit pentru a discuta despre criza forței de muncă din domeniul sănătății din 2010, când Belgia a deținut ultima dată președinția Consiliului UE.

În timp ce UE a organizat consultări și a lansat proiecte privind migrația lucrătorilor din domeniul sănătății, planificarea și prognoza forței de muncă, în anii care au urmat de la acea întâlnire, forța de muncă din domeniul sănătății a rămas subfinanțată cronic.

Bugetul UE pentru sănătate pentru 2021, EU4Health, a fost cel mai mare alocat vreodată sectorului, cu 5,3 miliarde EURO. Dar peste jumătate, 2,8 miliarde EURO, sunt alocați pentru unitatea de pregătire și răspuns în situații de urgență a Comisiei Europene, creată pentru a combate COVID-19. Majoritatea acestor bani au fost cheltuiți pe contramăsuri medicale împotriva virusului, cum ar fi vaccinuri.

Rămân 2,5 miliarde EURO pentru cheltuielile medicale care nu sunt legate de criză; aproape nimic din această sumă nu este destinat forței de muncă din domeniul sănătății.

„Programul EU4Health este de 5,3 miliarde EURO și, până acum, doar aproximativ 10 milioane EURO au fost cheltuiți pentru forța de muncă din domeniul sănătății, care este undeva între 0,1% și 0,2%”, a spus De Raedt. El a subliniat că aceste calcule sunt preliminare și nu reflectă poziția oficială a guvernului belgian.

Subfinanțarea UE la adresa forței de muncă din domeniul sănătății provine din faptul că, de cele mai multe ori, această problemă este considerată a fi una națională, care nu are legătură cu  factorii de decizie din UE. Acest lucru a lăsat țările UE fără un răspuns coordonat la criza forței de muncă din domeniul sănătății.

„De fiecare dată când încercăm să discutăm despre asta, cel puțin din experiența mea, totul se transformă întotdeauna în „aceasta ține de competența națională””, a declarat Sara Cerdas, medic portughez și europarlamentar pentru Partidul Socialist European.

Acest lucru a exacerbat criza din țările UE mai puțin dezvoltate, cum ar fi Bulgaria, care produce mulți medici și asistenți, dar îi pierde în fața țărilor mai bogate din UE  ale căror sisteme de sănătate pot oferi salarii mai mari.

„Forța de muncă din domeniul sănătății este un bun public în statele membre ale UE”, a declarat Josep Figueras, directorul European Health Observatory. „Dacă profesioniștii pot trece granițele, trebuie să lucrăm împreună pentru că, din păcate, migrația merge într-o singură direcție.”

​Amenințările identificate în urmă cu un deceniu au alimentat criza actuală a forței de muncă din domeniul sănătății

Reuniunea ministerială din 2010 a prezis criza actuală a forței de muncă din Europa cu o precizie uluitoare.

Documentul final a avertizat despre necesitatea de a îmbunătăți „prognoza nevoilor viitoare de forță de muncă din domeniul sănătății” prin colectarea de „date de înaltă calitate și comparabile” în întreaga UE.

Astăzi, acesta rămâne unul dintre cele mai mari puncte nerezolvate ale țărilor din UE, potrivit Sandrei Gallina, director general pentru sănătate și siguranță alimentară la Comisia Europeană.

„Trebuie să fim mai buni în planificarea și prognoza nevoilor forței de muncă – deja apar „deșerturi” medicale”, a adăugat ea, referindu-se la zonele geografice din UE în care oamenii au acces limitat sau nu au acces la serviciile de sănătate din cauza lipsei de personal.

Nicio altă problemă identificată de ședința ministerială – „îmbătrânirea populației și a forței de muncă din domeniul sănătății” – nu a dispărut.

Forța de muncă medicală din Europa îmbătrânește într-un ritm uluitor. În toată Europa, un medic mediu are peste 55 de ani. În 13 țări, cel puțin 40% dintre medici au peste 55 de ani și se vor pensiona în următorul deceniu. Italia are cea mai în vârstă forță de muncă medicală din Europa, cu aproape 60% dintre medici de peste 55 de ani.

„Asta înseamnă că în următorii câțiva ani, mai mult de 40% dintre acești medici se vor pensiona”, a declarat Tomas Zapata, liderul unității pentru forța de muncă din domeniul sănătății și serviciilor de sănătate la Oficiul European al OMS.

„Este un tsunami de pensionări”, a spus Zapata.

Pe măsură ce medicii europeni se pensionează și se epuizează într-un ritm rapid, forța de muncă rămasă este supusă unei presiuni din ce în ce mai mari.

Alvaro Cerame, tânărul medic spaniol care prezidează Comitetul pentru forța de muncă medicală al Asociației Europene a Medicilor, a spus că nu este neobișnuit ca medicii care vin în ture de gardă de 24 de ore să lucreze fără pauză până la 36 de ore.

Întâlnirea din 2010 a identificat și această problemă, subliniind „importanța unor medii de lucru atractive și condiții de muncă mai bune” pentru „garantarea calității și siguranței îngrijirilor oferite”.

Această forță de muncă supraîncărcată nu dăunează doar medicilor, asistenților și altor lucrători din domeniul sănătății, ci se pun în pericol pacienții.

„Nu există nicio îndoială că atunci când lucrezi atât de multe ore – ca în orice sector – nu vei putea oferi îngrijiri de calitate și vei pune pacienții în pericol”, a spus Cerame. „Statele și sistemele de sănătate trebuie să ofere condiții de muncă sigure pentru lucrătorii din domeniul sănătății și condiții sigure pentru pacienții care se află în sistemul de sănătate.”

​Unde merg asistenții medicali și absolvenții de medicină?

Paradoxul crizei lucrătorilor sanitari din Europa este că există medici, asistenți și alți lucrători din domeniul sănătății mai mulți decât oricând care lucrează în sistemele de sănătate din regiune.

Regiunea europeană a OMS are cei mai mulți medici și asistenți pe cap de locuitor din lume. În ultimii opt ani, regiunea a înregistrat o creștere cu 8% a densității medicilor și o creștere cu 12% a densității asistenților medicali pe cap de locuitor.

Dar, aceste câștiguri impresionante maschează o problemă ascunsă: absolvenții de asistență medicală și de medicină nu rămân în domeniul medical.

În ciuda unei creșteri de 37% a absolvenților de medicină și a unei creșteri de 26% a absolvenților de asistență medicală în regiunea europeană a OMS în ultimul deceniu, numărul lucrătorilor din domeniul sănătății nu a ținut pasul cu cererea. De fapt, producția de absolvenți de medicină și asistență medicală din Europa a depășit creșterea forței de muncă cu 29% și, respectiv, 14%.

Decalajul este chiar mai mare decât sugerează cifrele OMS, deoarece Europa importă și un număr semnificativ de lucrători din domeniul sănătății din țări cu venituri mai mici din Africa și Asia. Acești lucrători se confruntă cu provocări și mai mari din cauza politicilor de migrație și a cerințelor de viză.

Așadar, unde se îndreaptă absolvenții de medicină și asistență medicală din Europa?

„Nimeni nu stie. Avem aproximativ 30% din absolvenți care lipsesc cumva, oameni care sunt instruiți, dar nu sunt reținuți în domeniul sănătății”, a declarat Francisco Ribeiro Mourão, trezorier al Asociației Europene a Medicilor (EJD), pentru Health Policy Watch.

EJD a încercat să rezolve această lacună și va publica luna viitoare un raport privind forța de muncă europeană în domeniul sănătății. Dar, deocamdată, rămâne neclar ce sectoare câștigă absolvenții de asistență medicală și medicină.

„În Austria, de exemplu, 30% dintre studenții la medicină nu intră în sistem”, a declarat Antatas Montvila, vicepreședinte al EJD și radiolog în Lituania, despre rezultatele raportului pentru Health Policy Watch.

Figueras, de la Observatorul European de Sănătate, a avertizat că metodologia și constatările raportului, care nu sunt încă publice, ar putea necesita o analiză suplimentară, spunând că epuizarea și migrarea forței de muncă sunt cele mai probabile cauze ale decalajului identificat în raport.

Oricare ar fi cauza, medicii din prima linie din Europa văd un sistem care îi epuizează pe ei și pe pacienții lor.

„Conform cercetărilor noastre și comunicării cu membrii noștri, considerăm că aceste demisii recente au fost mai mult sau mai puțin ca niște proteste tăcute”, a spus Montvila. „Sistemul de sănătate eșuează și este extrem de ineficient.”

„Generația anterioară va avea în continuare tendința de a lucra suplimentar sau în timpul liber”, a conchis Montvila.

Oficialii Comisiei Europene, experții în sănătate și politicienii spun că UE dispune de instrumentele pentru a-și remedia criza forței de muncă din domeniul sănătății, dar presiunea din partea societății civile și a alegătorilor din întreaga Europă trebuie să crească dacă problema se dorește să ajungă în fruntea agendei.

sursa: www.healthpolicy-watch.news

traducere: prof. Raluca Brad