De multe ori, când ne gândim la viitor, singura certitudine pare să fie incertitudinea. Aproape toate domeniile de activitate au suferit modificări în ultimii ani și schimbările continuă.

Pandemia de Covid-19 a avut un impact imens asupra angajaților din domeniul sănătății. Unele studii sugerează că o parte din asistenții medicali se gândesc chiar să-și părăsească profesia, iar acest fapt va adânci și mai mult criza de personal medical calificat. Deși a existat un deficit de asistenți medicali de ani de zile, pandemia a agravat situația. Acesta este unul dintre motivele pentru care asistența medicală este un domeniu de top al viitorului.

Se estimează că va fi nevoie de sute de mii de asistenți medicali autorizați până în anul 2030.

Vă prezentăm o analiză detaliată a situației din sistemele medicale europene publicată pe site-ul  Radioteleviziunii din Slovenia – www.rtvslo.si

„Timp de multe decenii, sistemele de sănătate din țările vest europene au fost considerate cele mai bune din lume. Cu toate acestea, tot mai multe țări se confruntă cu o penurie de personal medical, atât medici, cât și asistenți medicali. În același timp, Europa îmbătrânește.

„Toate țările din regiune se confruntă cu probleme grave legate de sănătate și de personalul sanitar”, a scris directorul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Hans Kluge, într-un raport publicat anul trecut. Problemele cheie cu care se confruntă multe țări sunt deficitul de personal, migrarea lucrătorilor calificați, condițiile de muncă neatractive și oportunitățile slabe de dezvoltare și avansare.

Potrivit directorului OMS pentru Europa, estimările arată că aproximativ 50.000 de medici, asistenți medicali și alte persoane care lucrează în sănătate și îngrijire au murit în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară.

Slovenia este sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici, dar peste aceasta în ceea ce privește numărul de asistenți medicali.

Media europeană este de 370 de medici la 100.000 de locuitori. În cadrul OMS pentru Europa, Grecia are cei mai mulți medici la 100.000 de locuitori (ar mai trebui adăugat aici că statisticile includ și medicii deja pensionați, nu doar medicii în activitate) și San Marino, 600 sau mai mult la 100.000 de locuitori. Cu 330 de medici, Slovenia este sub media europeană. În ceea ce privește raportul medici bărbați versus femei: statisticile arată că numărul femeilor medic în regiune a crescut, de la 43 la sută în 2010 la 48 la sută în 2020.

Numărul mediu de asistenți medicali din regiune este de 800 la 100.000 de locuitori. Mult peste el se află primele două țări din clasament, Monaco și Elveția: prima are peste 2.000 de asistenți la 100.000 de locuitori, cea din urmă peste 1.800.

În ceea ce privește numărul de asistenți, Slovenia se situează comparativ mai sus decât numărul de medici, cu puțin mai mult de 1.000 la 100.000 de locuitori.

Chiar și în ceea ce privește numărul de stomatologi, Monaco se află în fruntea clasamentului european, care este cu mult înaintea Greciei, cu puțin sub 180 de stomatologi la 100.000 de locuitori.

Cu puțin peste 70 de stomatologi la 100.000 de locuitori, Slovenia este peste media europeană de 67 de stomatologi la 100.000 de locuitori.

Interesant este că în clasamentul numărului de kinetoterapeuți, Portugalia se află pe primul loc, cu peste 260 de kinetoterapeuți la 100.000 de locuitori, urmată de Norvegia și Monaco. Aici, Slovenia este sub media europeană (80 de kinetoterapeuți la 100.000 de locuitori).

În total, 13 din 44 de țări au până la 40% dintre medici în vârstă de 55 de ani sau mai mult.

Țările cu cei mai în vârstă medici sunt Italia, Israel, Letonia, Estonia, Ungaria și Germania.

În regiunea europeană, în medie, 18% dintre asistenți medicali au peste 55 de ani, în timp ce în Slovenia, acest procent este mai mare de 20 de ani.

Iată situația asistenței medicale în unele țări europene:

Comparativ cu media europeană, Italia are mai mulți medici: media europeană este de 370 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce Italia are 412 de medici la 100.000 de locuitori. Pe de altă parte, Italia are un număr de asistenți sub medie, 626 la 100.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 800 de asistenți la 100.000 de locuitori.

În timpul epidemiei de Covid-19 care a lovit puternic Italia, autoritățile au luat o serie de măsuri pentru a crește numărul lucrătorilor din domeniul sănătății, inclusiv amânarea pensionării și contractarea de muncă cu fracțiune de normă.

Italia intenționează să utilizeze o parte din fondurile din fondul european de redresare pentru a consolida asistența medicală primară și secundară, iar obiectivele principale sunt creșterea personalului, modernizarea infrastructurii și echipamentelor și digitalizarea asistenței medicale.

În Franța sunt astăzi mai puțini medici decât în 2012. Potrivit The Guardian, peste șase milioane de oameni, dintre care 600.000 cu boli cronice, nu au un medic personal, iar 30 la sută din populație nu are acces suficient la serviciile de sănătate.

În comparație cu alte țări, Franța plătește un preț mare pentru o mare greșeală din trecut. În 1971, a limitat numărul studenților la medicină din anul II, cu scopul de a reduce costurile cu sănătatea și de a crește salariile medicilor; apoi, după anul 1979 s-a bazat pe tendințele demografice sau nevoile populației. În practică, înscrierile s-au prăbușit: dacă la începutul anilor 1970 erau înscriși anual 8.600 de studenți, această cifră era de doar 3.500 în 1993. Din nou, au făcut posibilă înscrierea mai multor studenți: dacă erau 3.400 în octombrie 1999, zece ani mai târziu erau 7400.

Plafonul numeric a fost abolit acum doi ani, dar va dura ani pentru a atenua consecințele acestei politici greșite. La ca și în alte țări, Franța are problema modului de a atrage studenți pentru medicina generală.

În unele zone bogate, raportul este de 125 de medici generaliști la 100.000 de locuitori, în timp ce în unele locuri îndepărtate și cartiere defavorizate este de peste două ori mai scăzut. „De fapt, 87% din Franța ar putea fi descrisă ca un deșert medical”, a spus ministrul Sănătății, Agnes Firmin Le Bodo. În aceste zone „deșertice”, locuitorii nu au deloc acces la un medic. La începutul anului, președintele francez Emmanuel Macron a mai subliniat că lipsa personalului medical este foarte urgentă, promițând îmbunătățirea condițiilor de muncă și creșterea numărului de personal pentru munca administrativă. Lucrătorii medicali au mai făcut grevă, cerând condiții de muncă mai bune.

Germania se numără printre cele trei țări în care vin cei mai mulți medici și asistenți medicali străini. Este una dintre țările din lume care alocă cei mai mulți bani pentru asistența medicală, dar și ea se confruntă cu o penurie tot mai mare de personal medical. Anul trecut, au fost 35.000 de posturi vacante în îngrijire, ceea ce este cu 40 la sută mai mult decât acum 10 ani. Și în Germania au de-a face cu scene de neimaginat până nu demult: săli de așteptare pline în camerele de urgență, părinți dormind pe coridoare sau mergând cu copiii la spitale aflate la sute de kilometri distanță. Asociația Spitalelor Germane a adresat, așadar, Bundestag-ului o petiție intitulată „Alerta roșie. Spitale în pericol”, în care a reiterat că principala problemă a sistemului de sănătate este deficitul cronic de personal, care a forțat multe spitale să închidă temporar camerele de urgență. , iar în unele cazuri operațiunile planificate au fost amânate în scurt timp.

Germania este una dintre cele trei țări, pe lângă Spania și Regatul Unit, la care au venit cei mai mulți medici și asistenți medicali străini în 2020, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa. În 2019, au venit mai mulți medici din Irlanda, Norvegia și Elveția decât absolvenți ai facultăților germane.

Pentru Germania, datele pentru 2020 arată că asistenții medicali cu studii în străinătate, în număr de 103.000, au reprezentat 9 la sută din totalul asistenților medicali, iar în total, angajații din străinătate calificați au reprezentat 11 la sută din toți angajații. Majoritatea asistenților medicali străini erau din Polonia, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Croația și România. În plus, există și faptul că asistenții medicali din afara UE reprezentau aproape 60 la sută din totalul asistenților medicali străini.

După câțiva ani de lipsă de personal, spitalele încă se confruntă cu pierderi masive de personal, în special din rândul asistenților medicali de la terapie intensivă și din sălile de operație. Presiunile sunt atât de mari încât nici nu au timp să facă o scurtă pauză sau să meargă la toaletă, iar încordarea din timpul pandemiei a adus situația la limită.  „Suntem într-o situație mai proastă decât acum un an sau doi: asistenții medicali și medicii lucrează la limită de doi ani și jumătate – nu mai pot.” – spune Peter Bobbert, președintele Asociației Medicale din Berlin.

În medie, aproximativ 600 de medici părăsesc Serbia pe an.

Serbia cheltuiește puțin mai puțin de 5% din PIB pentru asistența medicală, ceea ce este semnificativ mai mic decât în țările vecine ale UE. În ultimele decenii, ca și alte țări din Balcani, s-a luptat cu un exod în masă de medici și asistenți medicali către Occident. Motivul principal îl reprezintă în primul rând salariile mici.

Regatul Unit se confruntă cu o situație tot mai gravă. În comparație cu Franța, au mult mai puțini medici și chiar mai puțini asistenți medicali și sunt în medie mult mai tineri decât în Franța sau Italia. Medicii cu vârsta de 55 de ani sau peste reprezintă doar aproximativ 15% din toți medicii din Marea Britanie. Din cauza epuizării, din ce în ce mai mulți medici și asistenți caută alte opțiuni de carieră, chiar și în afara medicinei. După cum a raportat recent BBC, Asociația Națională a Asistenților Medicali estimează că 40% dintre asistenții medicali doresc să părăsească profesia, în ciuda faptului că guvernul a alocat anual 12 miliarde de euro suplimentare pentru salarii.

În ultimele săptămâni, au avut loc o serie de greve ale lucrătorilor medicali care cer ca salariile să fie ajustate la inflație și condiții de muncă mai bune. Secretarul pentru Sănătate, Steve Barclay, a confirmat că sistemul de sănătate publică NHS este subfinanțat cronic și este sub o presiune uriașă.

Spania se confruntă cu colapsul asistenței medicale publice și cu consolidarea asistenței medicale private.

În aceste zile, Spania se confruntă cu protestele lucrătorilor din domeniul sănătății care protestează împotriva distrugerii sănătății publice. Autoritățile sunt acuzate că au cheltuit cea mai mică sumă de bani pe asistența medicală primară, chiar dacă Madrid este una dintre cele mai bogate regiuni din țară și încurajează asistența medicală privată.

Drept urmare, din ce în ce mai mulți oameni apelează la secțiile de urgență ale spitalelor, care sunt acum suprasolicitate, din cauza lipsei de personal, care se repetă în toată Spania.

În regiunea europeană a OMS, anul trecut, Kazahstanul a avut cei mai mulți medici noi, urmat de Malta și Armenia.

În clasamentul asistenților medicali absolvenți, România se remarcă pe primul loc, unde au absolvit peste 95 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori, urmată de Albania și Finlanda cu puțin peste 80 de asistenți noi la 100.000 de locuitori. Media europeană este de 36,6 asistenți medicali, Slovenia este sub medie, cu 25 de asistenți medicali proaspăt absolvenți la 100.000 de locuitori.

Organizația Mondială a Sănătății pentru Europa a pregătit o listă cu 10 măsuri pentru consolidarea forței de muncă din sănătate și îngrijire. Primul lucru pe care îl menționează este răspunsul autorităților de a armoniza nevoile din domeniul sănătății cu procesul educațional, de a încuraja dezvoltarea angajaților astfel încât aceștia să dobândească noi cunoștințe și abilități. Ca a treia măsură, se menționează extinderea instrumentelor digitale pentru a ajuta angajații, dezvoltarea de strategii care vor motiva lucrătorii din domeniul sănătății pentru dezvoltare în zonele îndepărtate și rurale, a cincea măsură este crearea condițiilor de muncă care să permită angajaților să aibă o stare bună de sănătate; al șaselea punct se referă la protecția stării de sănătate a angajaților, al șaptelea este îmbunătățirea managementului echipelor medicale, al optulea este întărirea sistemului informațional pentru colectarea și analiza mai ușoară și mai bună a datelor. Ultimele două măsuri sunt o creștere a investițiilor publice pentru educație.”

sursa: www.rtvslo.si

traducere: prof. Raluca Brad