Parlamentul European a desemnat, în 2014, ziua de 1 octombrie drept Ziua Europeană de combatere a depresiei (European Depression Day). Este astfel scoasă în evidenţă o boală considerată a fi printre cele mai frecvente şi mai debilitante.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 350 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume, majoritatea fiind adulţi la vârsta corespunzătoare pentru muncă. Peste 30 de milioane de persoane suferă de depresie doar în Europa, fiind una dintre cele mai frecvente boli din statele membre ale UE, potrivit europarl.europa.eu.
În acest an, tema pentru marcarea Zilei europene de combatere a depresiei, „Urgenţe şi depresie: recunoaşterea şi informarea”, a fost propusă pentru a evidenţia nevoia de a descoperi din timp orice formă de tulburare de dispoziţie într-o perioadă complexă precum cea actuală (post-COVID, război, probleme economice). Scopul este de a face cunoscut faptul că orice formă de tulburare depresivă este tratabilă şi poate fi înfruntată şi vindecată, potrivit Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei (EDA), o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi specialişti din sănătate din 19 ţări europene.
Efectele pandemiei, războiul iscat în apropierea granițelor țării și perspectiva unui viitor economic instabil aduc tot mai mulți români în cabinetele psihologilor, a precizat dr. Brîndușa Caval, medic specialist psihiatru, conform site-ului www.viata-medicala.ro.
Prima modificare observată în contextul pandemiei de COVID-19 a determinat o creștere a anxietății și, în special, o creștere a îngrijorărilor legate de sănătatea proprie și a celor dragi, explică medicul.
„Izolarea socială a fost un teren propice pentru scoaterea la suprafață a unor dificultăți vechi ce abia erau ținute sub control, transformându-se în patologii diverse – depresie, anxietate, episoade psihotice, consum de substanțe. În unele cazuri, tulburările au persistat și după diminuarea problemelor legate de pandemie, iar pentru pacienții care aveau o dificultate de interacțiune socială și înainte de pandemie este acum cu atât mai greu să reia relațiile anterioare. În plus, persoane care nu au experimentat până acum asemenea simptome, acuză anxietate socială și tolerează greu grupurile mari de oameni. Efectele resimțite în prezent se concretizează în stări depresiv-anxioase și tensiune în relații, iar acest lucru cumulat cu contextul actual la nivel de societate poate să scadă semnificativ calitatea vieții”, a subliniat specialistul.
Un alt moment de cumpănă l-a reprezentat debutul războiului din Ucraina, când mulți români au prezentat accentuarea stărilor de anxietare, tulburări de somn, îngrijorări referitoare la posibila extindere a conflictului pe teritoriul țării noastre și la posibilele repercursiuni economice. În plus, potrivit dr. Caval, mulți pacienți relatau despre un sentiment de frustrare determinat de sentimentul de nedreptate. „Mobilizarea populației în sensul susținerii refugiaților a venit odată cu activarea energiei noastre vitale, prin conexiunea autentică umană, solidaritate și creșterea senzației de control și putință. Astfel, românii au făcut față mai ușor tensiunii interioare date de ipostaza de martor neputincios la suferință și au gestionat mai bine anxietatea proprie legată de un potențial risc pentru noi”, a adăugat medicul.
În contextul economic actual, tot mai mulți pacienți menționează deja în cabinetul specialistului faptul că la locul de muncă sunt desființate posturi și nu se mai fac angajări, prin urmare un număr redus de oameni sunt nevoiți să acopere munca pentru mai mulți. Potrivit medicului, dificultățile economice care au început deja să se simtă și mai ales cele care se anticipează îi duc cu gândul pe români la limitări și lipsuri cu care nu se așteptau să se mai confrunte. Situațiile pe care nu le putem controla se pot resimți ca fiind copleșitoare explică dr. Brîndușa Caval, iar ceea ce poate fi de folos este să încercăm să ne conectăm cu ceea ce simțim în prezent la nivel de gânduri, emoții, senzații, comportamente.
„Psihicul lucrează mereu pentru noi și liniștea noastră. Se poate întâmpla, însă, ca mecanismele de adaptare pe care le alege uneori să nu fie cele mai inspirate. Astfel, se poate ajunge la evitare, consum de alcool, droguri, medicamente, comportamente riscante, excesive sau dăunătoare. Este de ajutor să înțelegem funcția din spatele comportamentului, să avem empatie și compasiune față de noi înșine, să înțelegem că facem tot ce putem cu resursele de care dispunem la un moment dat”, a explicat dr. Brîndușa Caval.
În România, a fost adoptată de către Senat, în 28 septembrie 2022, o propunere legislativă prin care este instituită Săptămâna conştientizării depresiei post-partum, ce urmează să fie marcată anual înainte de Ziua Europeană de combatere a depresiei. Prin noile prevederi, mamele post-partum sunt incluse printre beneficiarii de programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice.
Instituirea Programului „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală prin organizarea unor campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare a acestei stări.
Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
surse: https://rohealthreview.ro/ziua-europeana-de-combatere-a-depresiei-oms-estimeaza-ca-350-de-milioane-de-oameni-sufera-de-depresie-in-intreaga-lume/; https://www.viata-medicala.ro/stiri/1-octombrie-ziua-europeana-de-combatere-a-depresiei-29042
prof. Raluca Brad
