În martie 2020, când pandemia își făcea deja prezența în Europa, mă aflam în Portugalia, în orașul pitoresc Portimao. Eram înconjurată de peisaje mirifice, locuiam într-un apartament modern cu vedere la oceanul Atlantic, afacerea funcționa satisfăcător. Cu toate acestea, eram depresivă. Veselă, energică și voioasă de fel, depresia era puternică și nici urmă să-mi treacă prea curând. Simptomele erau evidente: stări de somnolență și oboseală, tristețe nejustificată, pesimism accentuat. Mă plimbam zilnic pe plajă pentru că este dovedit științific că mersul regulat poate ajuta la ameliorarea depresiei. Nu era suficient însă. Eram supărată pentru că eram conștientă de aceste stări și mai rău mă afundam în depresie pentru că nu reușeam să îmi revin.

Când ești depresiv nu mai vezi părțile bune pe care le ai sau lucrurile bune pe care le-ai realizat. Te concentrezi pe eșecuri și frici care te trag în jos, te sufocă, îți distrug șansa de a ieși din mocirla imaginară.

Mi-am cumpărat cărți de specialiate ca să pot determina motivul depresiei și pentru a găsi soluții pentru a scăpa de ea. Când citeam mi se închideau ochii; creierul meu refuza să depună un astfel de efort. Spre fericirea mea, chiar dacă organismul îmi punea bețe în roate, am reușit să înțeleg că eu nu sunt fericită cu actuala mea viață și că trebuie să fac o curățenie de primăvară în prioritățile mele de trai. Lipsa interacțiunii fizice cu alți oameni din cauza afacerii desfășurate online, călătoriile constante care mă împiedicau în a-mi crea prietenii statornice, faptul că nu prindeam rădăcini nicăieri, mi-au determinat depresia.

Pandemia și realizarea că nu sunt fericită cu cariera curentă au reprezentat scânteia care m-a determinat să reîncep studiile. Țelul meu principal este să fiu de folos comunității din care fac parte, ca acțiunile mele împreună cu cunoștințele medicale dobândite în timpul formării profesionale să fie benefice oamenilor din jurul meu.

În viață trebuie să găsim o profesie care ne face fericiți. E ca atunci când zburăm într-un avion și însoțitorul de zbor ne sfătuiește să ne punem noi mai întâi masca de oxigen înainte de a-i ajuta pe alții. De ce este aceasta o regulă importantă pentru asigurarea supraviețuirii? Pentru că dacă rămânem fără oxigen, nu putem ajuta pe nimeni. Deci trebuie să găsim ceva care ne face fericiți pentru a putea fi pilonii de siguranță din viața altora, a ajuta mai eficient, a crea și a inspira bunăstare.

 

Isabela Cristescu (clasa II E – AMG) – Premiul pentru cea mai inspirațională poveste – Concursul „Fii mesagerul profesiei medicale –  #EchipaCareConteaza”, organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Afișări articol: 183

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Unica școală din România membră European Nuring Module din 1999

Ghidul Școlii – 2022

Portalul Mobilitatii Europene

Alte știri de interes