Mulți oameni au o relaţie ciudată cu anticorpii despre care vorbesc mereu atunci când vine vorba de vaccinarea anti-COVID. Cel puţin aşa susţine medicul psihiatru Gabriel Diaconu. La rândul lui, conf. dr. Cătălin Popescu, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, atrage atenţia că titrul anticorpilor nu este relevant pentru protecţie şi nu influenţează decizia de vaccinare. „Atunci când te imunizezi (natural sau prin vaccin), limfocitele B (celule ale sistemului de apărare) produc anticorpii. Anticorpii stau o vreme în concentraţie mai mare, apoi concentraţia lor se reduce. Nu ştim cât de strânsă este legătura dintre concentraţia (titrul) anticorpilor şi protecţie. Şi nu înseamnă că dacă acum avem anticorpi puţini nu vom fi protejaţi. Asta pentru că ne-au rămas limfocitele B cu memorie”, arată medicul, care subliniază că în Israel, de exemplu, unde sunt cei mai mulţi cetăţeni vaccinaţi cu doza a treia deja, nu se recomandă şi nimeni nu determină concentraţiile anticorpilor pentru a decide dacă vaccinarea e oportună sau nu. 

 „Dacă întrebi un cetăţean pe stradă pe ce parte are ficatul şi la ce foloseşte splina, şansele sunt ca peste jumătate dintre ei să nu poată răspunde la prima întrebare, iar peste trei sferturi la amândouă”, remarcă doctorul.

Însă când vine vorba despre anticorpi părem a fi toţi experţi, noua credinţă a românului fiind aceea că dacă am «trecut prin boală avem anticorpi și ne-am imunizat la COVID-19 de vreme ce testele făcute arată asta»”, mai arată medicul. El explică pe scurt modul în care funcţionează imunitatea: „Avem o divizie militarizată în organism. Le spunem «celule albe» sau «leucocite». Sunt de mai multe feluri, dar în sensul rândurilor următoare ne interesează în principal două: neutrofilele, respectiv limfocitele. Acestea din urmă sunt şi ele de mult mai multe feluri şi trec prin multiple rânduri de maturizare şi diversificare. Organul unde limfocitele merg să «înveţe şcoală» este splina. În această şcoală ele proliferează policlonal, ca în Războiul Stelelor. Li se «selectează» anumiţi receptori de suprafaţă care, mai târziu, funcţionează ca senzori de detecţie şi verigi în cascada imună. Respectiv ating capacitatea de a acţiona eficient împotriva inamicului”.

 Există limfocite care omoară direct şi altele, care omoară indirect. „Ca un veritabil comando în adâncime, unele umblă aiurea prin organism, gata să intre în dispozitiv la orice moment. Altele stau prin cazărmi, organele noastre limfoide (noduli limfatici, plăci Peyer în intestin, apendice, amigdale). În mod particular, o linie de limfocite are capacitatea de a elibera imunoglobuline (Ig). Imunoglobulinele sunt nişte proteine cu o formă particulară, adaptată agresorului şi proprietăţilor acestuia. La începutul luptei secretăm IgM (imunoglobuline M, de la litera grecească Miu), respectiv IgA (de la litera grecească Alpha) sau IgE (de la Epsilon), funcţie de ce se întâmplă şi pe unde se întâmplă”, adaugă medicul. 

Rolul IgM şi IgA este să alerteze un prim contingent de luptă cu privire la ţinta pe care o are: „Cantitatea măsurabilă de imunoglobuline spune, întrucâtva, despre cât de dură poate fi lupta imună, independent de cum simţim noi boala. În permanenţă sistemul imun, în această fază, recrutează, antrenează, înmulţeşte celulele albe şi apoi le trimite la război. Dacă faci analize, în infecţie, vei vedea că poţi avea de 2-3 ori mai multe leucocite decât în mod normal. IgG (imunoglobuline G, sau Gamma, sau gamma-globuline) sunt instrumente de artilerie imunitară. Sunt foarte eficace, şi de cele mai multe ori rezolvă problema din «teatrul de operaţii» imunitar. Lucrurile pot să o ia razna la oricare dintre aceste momente, dar în diverse patologii cantitatea, calitatea sau lanţul de comandă privind IgG deraiază. 

 În COVID-19, avem posibilitatea să măsurăm atât IgM, cât şi IgG. Adică atât anticorpii de fază acută, cât şi martorii luptei pe care am dat-o cu infecţia”.

 În consecinţă, dacă a fost o luptă „scurtă”, nu se consumă foarte multă muniţie. „Dacă s-a dat doar în nas şi gât, marca imunităţii va fi de un fel. Dar dacă s-a dat în nas, gât, plămân, alte organe ţintă, vom avea cantităţi de anticorpi mai mari. Nu există o relaţie perfectă între numărul de anticorpi şi imunitatea dobândită după boală. Corelaţia e mai fină la capătul de jos, unde infecţie uşoară = anticorpi mai puţini = imunitate mai mică. De la un punct încolo al infecţiei, medie sau severă, răspunsul tinde să devină generalizat (îi spunem «inflamaţie sistemică»)”, explică medicul. 

 „Oamenii interacţionează din vechime cu coronavirusurile. Drept urmare, «le ştim». Drept urmare, epitopii COVID nu sunt extratereştri. Cât priveşte cămaşa lui, nu are nimic distinct de alţi verişori primari. Dar când vine vorba de cârligele lui, ele sunt foarte diferite. Proteinele S ale acestui coronavirus au calităţi net superioare, şi codul lui genetic/ ARN îi dă proprietăţi complet noi faţă de alte neamuri mai apropiate ori îndepărtate. Fapt este că dezvoltăm IgM, apoi IgG, atât faţă de cămaşă (proteina N), cât mai ales faţă de cârlige (proteina S). Sunt cele din urmă, împotriva proteinei S, care contează. Pentru că au capacitate «neutralizantă». Adică pun ţintă pe virus să-l omoare limfocitele.

Capacitatea neutralizantă depinde de cât de intens a fost studiată problema de celulele imunităţii. 

Virusul suferă mutaţii. Noi feluri de proteină S apar. Locul, regiunea de legare e «ascunsă» de virus prin plieri şi noi conformaţii spaţiale. Individul stă cu paşaportul la buzunar. Drept urmare, vaccinurile, dar şi trecerea anterioară prin boală, pot să nu fie egal eficiente în faţa unei noi tulpini. O trecere anterioară prin boală – ipotetic – are avantajul de-a aduce şi «lecţia de la uşă», adică o imunitate secretorie la graniţă. Vaccinul nu dă asta. Dar vaccinul e superior cât priveşte selecţia limfocitelor competente DINAINTEA infecţiei, încât să poată învinge rapid, fără probleme în războiul cu replicarea virusului”, precizează doctorul.

Perioada sezonului rece este favorabilă răspândirii SARS-CoV-2, asistăm deja la o tendinţă a creşterii cazurilor de COVID şi în alte ţări şi nu este exclusă în următoarele luni apariţia unei noi tulpini a coronavirusului, care să fie şi mai contagioasă şi să genereze un al cincilea val al pandemiei, spune coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, medicul Valeriu Gheorghiţă.

 „În Marea Britanie este o tendinţă de creştere a numărului de cazuri şi nu vreau să uităm că suntem în plin sezon rece. Iarna se apropie şi oamenii vor sta din ce în ce mai mult în spaţii închise, vor interacţiona din ce în ce mai mult, aerisirea încăperilor se va face mai puţin, iar riscul de infectare evident că va creşte, deci nu suntem sub nicio formă într-o perioadă care din punct de vedere al condiţiilor epidemiologice să fie în favoarea noastră, ci dimpotrivă”, a declarat Valeriu Gheorghiţă. Atingerea pragului de vaccinare de 70% până la finalul anului sau în prima parte a anului 2022 va fi extrem de grea dacă nu se impune folosirea certificatului verde, avertizează coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare.

 „Nu cred că mai putem să ne permitem să repetăm la nesfârşit aceste valuri de îmbolnăviri, pentru că nu este exclus ca în perioada lunilor viitoare să se genereze o nouă variantă virală, care să se asocieze – şi vedem că de obicei au fost asociate – cu o creştere a transmisibilităţii, care să fie mai contagioasă şi care poate să fie asociată şi cu scăderea protecţiei imunităţii care se obţine după vaccinare. Deci, noi trebuie să preîntâmpinăm aceste lucruri”, a subliniat Valeriu Gheorghiţă.

sursa: https://m.adevarul.ro/news/societate/anticorpi-multi-protectie-marer-titrul-anticorpilor-nu-relevant-protectia-anti-covid-nu-influenteaza-decizia-vaccinare-1_61800daa5163ec42710f2d1b/index.html?utm_source=recomandari_articol&utm_medium=Direct&utm_campaign=recomandari

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Afișări articol: 150

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Unica școală din România membră European Nuring Module din 1999

Ghidul Școlii – 2022

Portalul Mobilitatii Europene

Alte știri de interes