În fiecare an, pe data de 7 aprilie este celebrată Ziua Mondială a Sănătăţii, ocazie cu care fiecare individ sau comunitate își îndreaptă atenția către beneficiile unei mai bune stări de sănătate.
În acest an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – World Health Organization (WHO) – sărbătorește cea de-a 75-a aniversare de la înființare.
Ziua de 7 aprilie reprezintă data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii, care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi Securitate, potrivit https://www.who.int/.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei Mondiale a Sănătăţii, care a fost marcată pentru prima dată în 1950. În ultimele şapte decenii şi jumătate, s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor în faţa bolilor şi a distrugerilor, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei cu 99%, imunizarea copiilor, scăderea mortalităţii materne şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării pentru alte milioane.
Odată cu celebrarea a 75 de ani de activitate pentru îmbunătățirea sănătății publice, atenția este îndreptată către toate categoriile de vârstă și către toate aspectele care contribuie la o stare bună de sănătate. Totodată, reprezintă o oportunitate de a privi retrospectiv la succesele din domeniul sănătății publice, care au avut ca rezultate îmbunătățirea calității vieții în ultimele șapte decenii și de a motiva acțiunile privind abordarea provocărilor de astăzi și de mâine.
Activitățile derulate cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătații urmăresc creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a problemelor de sănătate, venind în sprijinul comunităților de la nivel local și internațional pentru implicarea în acțiuni care să aibă drept rezultat îmbunătățirea stării de sănătate.
Tema de anul acesta este „Health For All” – „Sănătate pentru toți”, printre mesajele-cheie transmise aflându-se următoarele: 30% din populaţia globală nu are acces la serviciile de sănătate esenţiale; aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate împovărătoare, cu inegalităţi semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile; acoperirea universală de sănătate (UHC) oferă protecţie financiară şi acces la servicii esenţiale de calitate, promovează bunăstarea familiilor şi a comunităţilor, protejează împotriva crizelor de sănătate publică şi ne aduce mai aproape de #HealthForAll.
Pentru a face din acest mesaj o realitate, este nevoie de indivizi şi comunităţi care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate şi de cea a familiilor lor, de lucrători în domeniul sănătăţii calificaţi care să ofere îngrijiri de calitate, centrate pe oameni şi factori de decizie politică angajaţi să investească în acoperirea universală a sănătăţii.
Dovezile arată că asistenţa medicală primară este cea mai eficientă şi mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate şi bunăstare mai aproape de oameni.
Totodată, din cauza deficitului de personal calificat în domeniul sănătații preconizat în perioada 2023 – 2030, recomandarea OMS este aceea de a reorienta sistemele de sănătate către consolidarea asistenței medicale primare.
Prin intermediul asistenței medicale primare este posibilă acoperirea a 90% dintre intervențiile esențiale pentru sănătate și atingerea a 75% din beneficiile previzionate în materie de sănătate din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă. Extinderea intervențiilor de asistență medicală primară în țările cu venituri mici și medii ar putea salva 60 de milioane de vieți și ar putea crește speranța medie de viață cu 3,7 ani până în anul 2030.
COVID-19 a reprezentat un regres al fiecărei ţări în drumul spre #HealthForAll; COVID-19 şi alte urgenţe de sănătate, suprapunerea crizelor umanitare şi climatice, constrângerile economice şi războiul, au făcut călătoria fiecărei ţări către #HealthForAll mai urgent.
Acum este momentul ca liderii să ia măsuri pentru a-şi îndeplini angajamentele de acoperire universală a sănătăţii şi ca societatea civilă să-i tragă pe lideri la răspundere. Progresul trebuie accelerat dacă se doreşte îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legate de sănătate, potrivit site-ului oficial al OMS.
Pentru a face faţă acestor provocări, OMS îndeamnă ţările să ia măsuri urgente pentru a proteja, susţine şi extinde forţa de muncă din domeniul sănătăţii ca prioritate strategică. Investiţiile în educaţie, competenţe şi locuri de muncă decente trebuie să aibă prioritate pentru a răspunde cererii în creştere rapidă în sănătate şi pentru a evita o penurie estimată la 10 milioane de lucrători în domeniul sănătăţii până în 2030. Vizate sunt, în primul rând, ţările cu venituri mici şi medii.
De asemenea, OMS a anunţat recent un program global de educaţie privind îngrijirea de bază de urgenţă, care vizează 25% dintre asistentele şi moaşele din 25 de ţări cu venituri mici şi medii, până la sfârşitul anului 2025. Acest program de îngrijire de urgenţă va oferi asistentelor şi moaşelor abilităţile şi competenţele necesare pentru a face o diferenţă majoră în salvarea de vieţi şi reducerea dizabilităţilor.
Un angajament reînnoit faţă de echitatea în sănătate va fi cheia pentru abordarea viitoarelor provocări în materie de sănătate. În umbra pandemiei de COVID-19, foaia de parcurs a OMS către recuperare include o schimbare urgentă de paradigmă către promovarea sănătăţii şi bunăstării şi prevenirea bolilor, abordând cauzele sale fundamentale şi creând condiţiile pentru ca sănătatea să prospere. OMS îndeamnă ţările să ofere servicii de sănătate, acordând prioritate asistenţei medicale primare ca fundament al acoperirii medicale universale.
Pandemia de COVID-19 a arătat că protejarea sănătăţii este fundamentală pentru economiile, societăţile, securitatea şi stabilitatea noastră. Învăţând din cea mai gravă pandemie din istoria recentă, OMS este pregătită să sprijine ţările lumii în timp ce negociază un acord de pandemie, revizuirea Regulamentului internaţional de sănătate şi alte iniţiative financiare, de guvernanţă şi operaţionale pentru a pregăti lumea pentru viitoare pandemii.
În ultimii cinci ani, OMS a investit în ştiinţă şi sănătate digitală, creând o divizie de ştiinţă condusă de primul om de ştiinţă şef al organizaţiei. Acest lucru a venit într-un moment în care ştiinţa este supusă unui atac susţinut în fiecare zi. Ţările trebuie să protejeze publicul de neinformare şi dezinformare. Viitorul sănătăţii depinde de cât de bine va fi aceasta împuternicită prin ştiinţă, cercetare, inovare, tehnologii digitale şi parteneriate.
surse: www.un.org; www.who.int/campaigns; www.agerpres.ro; insp.gov.ro
prof. Raluca Brad
