Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis recent că, în ultimii doi ani, au fost eliberate peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical pentru români, ceea ce reflectă necesitatea acestora de a beneficia de perioade de odihnă din motive de sănătate. Potrivit CNAS, majoritatea acestor concedii au fost acordate persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate grave, nu doar cu afecțiuni minore, așa cum a sugerat, anul trecut, premierul Marcel Ciolacu.

Raportul întocmit de CNAS subliniază faptul că cele mai multe concedii medicale au fost acordate pentru afecțiuni legate de reproducție, inclusiv sarcini cu risc maternal, dar și pentru boli grave precum cancerul mamar, infarctul cerebral și tuberculoza. Printre cele mai frecvente coduri de boală pentru care românii au solicitat concediu se numără, de asemenea, fracturi de membre și crize de hernie de disc.

Declarațiile premierului

Premierul Marcel Ciolacu a fost unul dintre cei care au ridicat semne de întrebare referitoare la numărul mare de concedii medicale acordate în România. În februarie 2024, el a afirmat că 274.000 de concedii medicale au fost acordate pentru dureri de spate, iar 187.000 pentru afecțiuni minore, cum ar fi strănutul și răceala. Ciolacu s-a arătat nemulțumit de numărul mare de concedii medicale acordate pentru astfel de afecțiuni, considerându-le abuzive și o povară pentru bugetul statului.

„Anul trecut, au fost 8,1 milioane de concedii medicale, la o populație activă de 6 milioane de români”, a declarat premierul, subliniind că aceste concedii reprezintă, în total, aproximativ 140 de ani de muncă neefectuată. De asemenea, Ciolacu a remarcat că există o datorie de 6 miliarde de lei pentru concediile medicale, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,3 miliarde de euro. Premierul a cerut o analiză detaliată a acestui fenomen, astfel încât să se poată înțelege mai bine motivele care stau la baza acestui număr mare de concedii.

Comentariile medicilor: O problemă de sănătate gravă, nu un „junghi și tuse”

Reacțiile la aceste declarații nu au întârziat să apară. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a fost una dintre persoanele care au comentat pe marginea acestui subiect, subliniind că problemele de sănătate care stau la baza solicitării concediilor medicale sunt mult mai grave decât sugerează premierul. Într-o postare pe Facebook, Alexiu a declarat:

„Cifre multe, dar eu sunt optimistă. Uitaţi-vă la topul codurilor de boală. Primele două sunt pentru femei însărcinate, legislaţia din România fiind protectoare cu familiile care vor să aibă copii. Nici vorba de junghi şi tuse, cum spunea premierul la ultima ieşire în presă pe tema concediilor medicale.”

Alexiu a subliniat că majoritatea celor care solicită concediu medical nu sunt persoane care simulează afecțiuni, ci pacienți care se confruntă cu probleme de sănătate serioase, cum ar fi sarcinile cu risc, cancerul, accidentele vasculare cerebrale și afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale, cum sunt crizele de hernie de disc. „Cine crede că toţi aceşti pacienţi ai noştri mint, nu sunt bolnavi şi ar putea merge la serviciu e cinic, nu ştie cum e să duci o sarcină cu probleme, să primeşti şi să porţi cu tine diagnosticul de cancer, să cari baxuri de sticle pline cu spatele făcut praf”, a adăugat Alexiu. De asemenea, aceasta a subliniat că tuberculoza este o boală extrem de gravă, care nu ar trebui să fie expusă riscurilor de muncă într-un colectiv.

Concediul medical și datoriile acumulate

Pe lângă numărul mare de concedii medicale, CNAS a prezentat și o situație financiară îngrijorătoare. La finalul lunii februarie 2024, suma totală a datoriilor acumulate pentru concediile medicale se ridica la 4,2 miliarde de lei, o sumă considerabilă care pune presiune pe bugetul statului. De asemenea, premierul Ciolacu a promis că va fi realizată o analiză detaliată a acestui fenomen, pentru a înțelege mai bine din ce domenii provin aceste concedii și cum pot fi gestionate mai eficient.

Problema concediilor medicale din România este complexă și nu poate fi redusă la o simplă acuzație de abuz. Într-adevăr, există o datorie considerabilă legată de concediile medicale, dar este esențial ca autoritățile să înțeleagă că acestea sunt solicitate în mare parte din motive de sănătate grave, care afectează sănătatea populației și nu sunt simple pretexte pentru a evita munca.

În acest context, este necesar ca autoritățile să găsească un echilibru între protejarea dreptului angajaților la concediu medical pentru recuperare și asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor financiare. Numai printr-o abordare echilibrată se poate asigura un sistem de sănătate sustenabil și corect pentru toți cetățenii.

Sursa: www.newsweek.ro

Rolul prevenției și al educației pentru sănătate pentru reducerea riscului de îmbolnăvire

Prevenția și educația pentru sănătate sunt două elemente fundamentale care joacă un rol esențial în menținerea și îmbunătățirea sănătății individuale și colective. Prin adoptarea unor măsuri preventive și prin promovarea unui stil de viață sănătos, riscurile de îmbolnăvire pot fi semnificativ reduse, iar costurile asociate cu tratamentele medicale pot fi diminuate. Aceste practici nu doar că protejează individul, dar și întăresc întregul sistem de sănătate al unei societăți.

Importanța educației pentru sănătate

Într-o societate modernă, unde stilul de viață sedentari și obiceiurile nesănătoase sunt frecvente, educația pentru sănătate are un rol esențial în schimbarea atitudinilor și comportamentelor individului. De la vârste fragede, educația pentru sănătate poate influența deciziile pe care o persoană le va lua pe parcursul întregii sale vieți.

Beneficiile educației pentru sănătate includ:

• Prevenirea bolilor cronice: Prin promovarea unui stil de viață activ și a unei alimentații echilibrate, se poate reduce riscul de a dezvolta boli precum diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.
• Creșterea nivelului de informare: Educația pentru sănătate ajută oamenii să înțeleagă factorii de risc și să ia măsuri proactive pentru a-și proteja sănătatea.
• Reducerea comportamentelor de risc: O educație bine realizată poate contribui la reducerea fumatului, consumului de alcool și droguri, comportamente care reprezintă factori de risc majori pentru o serie de afecțiuni grave.

Rolul prevenției în reducerea riscului de îmbolnăvire

Prevenția este mult mai eficientă decât tratamentele ulterioare pentru bolile care ar fi putut fi evitate. Prin măsuri preventive adecvate, se poate reduce semnificativ numărul de îmbolnăviri și de complicații asociate acestora.

Măsuri preventive importante:

• Vaccinarea: Este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a unor boli infecțioase. De exemplu, vaccinurile împotriva gripei, hepatitei B, rujeolei sau HPV sunt esențiale pentru protejarea sănătății publice.
• Controale medicale regulate: Examinările periodice, inclusiv analizele de sânge și testele de screening, ajută la depistarea timpurie a bolilor, permițând tratamente mai eficiente.
• Promovarea unui stil de viață sănătos: Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, gestionarea stresului și somnul de calitate sunt esențiale pentru menținerea sănătății pe termen lung.
• Reducerea factorilor de risc: Fumatul, consumul excesiv de alcool, poluarea și alimentația nesănătoasă sunt toți factori care contribuie semnificativ la apariția multor boli. Educarea populației în acest sens poate reduce considerabil numărul de cazuri de îmbolnăvire.

 Provocări în implementarea prevenției și educației pentru sănătate

Chiar dacă prevenția și educația pentru sănătate sunt esențiale, implementarea lor întâmpină numeroase provocări:

• Lipsa resurselor: resursele pentru programele de educație pentru sănătate sunt insuficiente, ceea ce limitează impactul acestora.
• Rezistența la schimbare: Mulți indivizi sunt reticenți în a adopta comportamente noi, chiar și atunci când sunt bine informati despre beneficiile unui stil de viață sănătos.
• Informații contradictorii: În era digitală, accesul la informații variate poate crea confuzie. Este important ca sursele de educație pentru sănătate să fie clarificate și susținute de dovezi științifice.

Prevenția și educația pentru sănătate reprezintă pilonii esențiali în combaterea riscurilor de îmbolnăvire și în îmbunătățirea calității vieții. Societățile care investesc în educația pentru sănătate și în promovarea unui stil de viață sănătos au mai multe șanse de a reduce incidența bolilor cronice, de a îmbunătăți starea de sănătate a populației și de a reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate. Astfel, prevenția și educația pentru sănătate nu sunt doar o responsabilitate individuală, ci și o prioritate națională care poate transforma sănătatea publică în bine.

prof. Raluca Brad