Ziua Mondială Antifumat este sărbătorită în fiecare an, la data de 31 mai, reprezentând pentru fumatorii din întreaga lume o oportunitate de a reconsidera motivele pentru care recurg la acest viciu.
Fumatul reprezintă un factor de risc maxim pentru sănătate, principalele efecte fiind apariția cancerului la plămâni, a bolilor cardio-vasculare și a altor afecțiuni grave. Tutunul contribuie la 16% din totalul deceselor cauzate de bolile netransmisibile.
Organizația Mondială a Sănătății subliniază modul în care fumatul amenință dezvoltarea națiunilor din întreaga lume și invită guvernele să pună în aplicare măsuri puternice de control. Acestea includ interzicerea comercializării, publicităţii şi promovării produselor din tutun, creșterea accizelor și crearea locurilor publice și a locurilor de muncă în incinta cărora este interzis fumatul.
Utilizarea tutunului ucide peste 7 milioane de persoane în fiecare an și costă guvernele peste 1,4 miliarde de dolari prin intermediul cheltuielilor de sănătate și a scăderii productivității.
„Tutunul ne amenință pe toți”, spune directorul general al OMS, Dr. Margaret Chan. „Tutunul exacerbează sărăcia, reduce productivitatea economică, poluează aerul interior.”
Dr. Chan adaugă: „Dar, luând măsuri robuste de control al fumatului, guvernele își pot proteja viitorul țărilor prin protejarea utilizatorilor de aceste produse mortale, generând venituri pentru finanțarea sănătății și a altor servicii sociale.”
Multe țări au aderat la Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030, care vizează consolidarea păcii și eradicarea sărăciei. Printre elementele cheie ale acestei agende se numără punerea în aplicare a Convenției-cadru a OMS privind controlul fumatului și, până în anul 2030, reducerea cu o treime a deceselor din cauza bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiace și pulmonare, a cancerului și a diabetului, în cazul cărora fumatul reprezintă un factor favorizant.
Tutunul are și un impact major asupra mediului. Deșeurile de tutun conțin peste 7000 de substanțe chimice toxice care otrăvesc mediul, inclusiv substanțe cancerigene.Și deșeurile de tutun sunt cel mai mare tip de gunoi. Peste 10 miliarde din cele 15 miliarde de țigări vândute zilnic sunt eliminate în mediul înconjurător.
Aproximativ 860 de milioane de fumători adulți locuiesc în țări cu venituri mici și medii. Multe studii au arătat că în cele mai sărace gospodării, cheltuielile pentru produsele din tutun reprezintă adesea mai mult de 10% din cheltuielile totale, ceea ce înseamnă mai puțini bani pentru alimente, educație și asistență medicală.
„Fumatul este o barieră majoră în calea dezvoltării la nivel global”, spune Dr. Douglas Bettcher, director al Departamentului pentru prevenirea bolilor netransmisibile al OMS. „Decesele și bolile legate de fumat sunt factori ai sărăciei, lăsând gospodăriile fără susținători ai familiei, deturnând resursele limitate pentru a cumpăra produse din tutun, mai degrabă decât produse alimentare și materiale școlare și forțând mulți oameni să plătească pentru cheltuieli medicale”. „Dar acțiunile de control vor oferi țărilor un instrument puternic pentru a-și proteja cetățenii și viitorul”, a adăugat dr. Bettcher.
(sursa: http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2017/no-tobacco-day/en/)
Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” are ca misiune pregătirea asistentului medical ca EDUCATOR PENTRU SĂNĂTATE, în spiritul valorilor fundamentale ale profesiei: dragostea pentru om, sănătate şi viață, respect pentru profesie, pasiune şi capacitatea pentru muncă. De aceea, ca în fiecare an, cu ocazia Zilei Mondiale Antifumat, elevi și cadre didactice au participat la diferite activități de informare a cetățenilor cu privire la efectele fumatului asupra sănătății.
Anul acesta, echipele au fost formate din prof. Nicoleta Oprea, prof. Mirela Avram și prof. Vasile Constantin, împreună cu numeroși elevi voluntari.
prof. Raluca Brad
