29 SEPTEMBRIE – ZIUA INIMII

Inima umană este un organ vital, fascinant, care adăpostește multe secrete și curiozități uimitoare: ea bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, adică de 35 de milioane de ori pe an, ceea ce înseamnă că în decursul a 70 de ani de viață, inima va bate de aproape 2,5 miliarde de ori, fără pauză! Inima pompează aproximativ 7.200 de litri de sânge pe zi, cu o energie suficientă pentru a conduce un camion pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri. Într-o viață, inima produce suficientă energie pentru a conduce acel camion până la Lună și înapoi!

Inima noastră poate bate și în afara corpului, atât timp cât i se furnizează oxigen, fiind un exemplu remarcabil de autonomie a organelor interne. Ea trimite mai mult sânge către creier decât spre orice alt organ: aproximativ 20% din sângele pompat la fiecare bătaie, chiar dacă creierul constituie doar 2% din greutatea corpului. Inima feminină bate mai repede decât cea masculină datorită dimensiunii mai mici, care necesită un ritm crescut pentru a pompa aceeași cantitate de sânge. Ritmul inimii este influențat de muzică: melodiile cu ritmuri mai lente pot încetini ritmul cardiac, ajutându-ne să ne relaxăm, în timp ce muzica cu ritmuri mai rapide poate accelera bătăile inimii. Atunci când zâmbești și râzi, scade nivelul de cortizol, hormonul stresului, ceea ce poate ajuta inima să funcționează mai eficient și să rămână sănătoasă. Inima simbolizează iubirea, dar în același timp, miocardul (mușchiul cardiac) este unul dintre cei mai puternici, rezistenți și neobosiți mușchi din corpul uman.

Bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt principalele cauze de deces din lume, ucigând anual 17,3 milioane de oameni – mai mult decât victimele cancerului, SIDA și malariei la un loc, iar acest număr este în continuă creştere. Potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, aproape jumătate dintre decesele cauzate de boli netransmisibile în întreaga lume sunt produse de bolile cardiovasculare, situându-se pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa. Liderii din întreaga lume s-au angajat să reducă mortalitatea mondială cauzată de bolile netransmisibile cu 25% până în 2025. Dacă nu se vor adopta măsuri imediate, până în 2030 se estimează ca 23 de milioane de oameni să moară, an de an, din cauza afecţiunilor cardiovasculare.

Începând cu anul 2000, în  data de 29 septembrie a fiecărui an, este marcată  Ziua Mondială a Inimii, organizată la nivel internaţional de Federaţia Mondială a Inimii (World Heart Federation), sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a UNESCO, făcând parte dintr-o campanie internațională de conștientizare a populației lumii cu privire la factorii de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi de determinare a unei schimbări în atitudinea oamenilor faţă de adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

În 2023, tema acestei zile este: USE HEART KNOW HEART, conform site-ului www.world-heart-federation.org/. Astfel se aminteşte fiecărei persoane să aibă grijă de inima sa, atrăgând atenţia că pentru a reuşi acest lucru, este nevoie de cunoştinţe legate de inimă şi de funcţionarea ei. „Scopul campaniei este de a opri cel mai mare ucigaş din lume – boala cardiovasculară”, mai notează site-ul amintit.

În România, evenimentul este organizat de către Fundaţia Română a Inimii (FRI), în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie (SRC), care este membră cu drepturi depline a World Heart Federation. Cele două instituții din țara noastră continuă lupta împotriva bolilor cardiovasculare, celebrând Ziua Mondială a Inimii prin organizarea unor acțiuni menite să atragă atenţia asupra factorilor de risc cardiovascular.

FRI a fost înfiinţată în mai 2010 de către cei peste 1.000 de medici cardiologi din România, membri ai SRC, cu scopul de a implementa strategia naţională în domeniul prevenţiei bolilor cardiovasculare şi de a susţine campaniile de sănătate a populaţiei din țara noastră. La scurt timp de la înfiinţarea sa, FRI a devenit afiliată a European Heart Network (EHN), principalul for de lobby în domeniul sănătăţii pe lângă Parlamentul European, cu sediul la Bruxelles, şi autoritate reprezentativă sub aspectul prevenţiei bolilor cardiovasculare. 

Organizaţii neguvernamentale și guvernamentale, societăţi specializate în cardiologie, fundaţii, instituţii guvernamentale şi de sănătate organizează cu această ocazie diferite manifestări: împărţire de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, crosuri, mese rotunde, conferinţe, târguri de știință, sesiuni de fitness, discuții publice, controale de sănătate, spectacole și expoziții.

Unele clădiri, monumente și repere celebre se colorează în roșu pe 29 septembrie, pentru a-și arăta sprijinul privind conștientizarea bolilor cardiovasculare. În locurile publice, sunt amplasate corturi în care populaţia îşi poate măsura tensiunea arterială și nivelul colesterolului.

Conform Federaţiei Internaţionale a Inimii, aproximativ 80% din decesele premature datorate bolilor cardiovasculare ar putea fi evitate prin controlul factorilor de risc influenţaţi de stilul nostru de viaţă: fumat, consum abuziv de alcool, dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol și sare și săracă în legume şi fructe, hipertensiune arterială, valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor, obezitate, sedentarism.

Există și o serie de factori de risc neinfluenţabili: vârsta – după vârsta de 55 de ani, riscul acumulat şi dezvoltat de către o persoană pe parcursul vieţii se dublează la fiecare 10 ani; antecedentele familiale – dacă unul dintre părinţi sau un frate/soră a suferit de o afecţiune coronariană sau AVC înainte de vârsta de 65 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi, riscul de îmbolnăvire prin aceste afecţiuni creşte; sexul – riscul îmbolnăvirii de AVC este egal între femei şi bărbaţi; pentru restul bolilor cardiovasculare, bărbaţii sunt mai expuşi îmbolnăvirii decât femeile, iar după instalarea menopauzei, riscul femeilor devine egal cu al bărbaţilor.

Cercetările din ultimii ani au identificat stresul ocupaţional ca fiind una dintre principalele cauze ale apariţiei sau agravării unor boli cardiovasculare. Tensiunea psihologică la locul de muncă (care generează hipertensiune arterială), intensă şi pe temen lung, duce la activarea sistemului nervos autonom simpatic de durată, care, la rândul ei, provoacă apariţia şi, în timp, agravarea sindromului metabolic – obezitate, hiperglicemie, hiperinsulinemie şi un profil crescut al lipidelor din sânge (colesterol şi trigliceride).

Pentru a îmbunătăți conștientizarea, prevenirea și gestionarea bolilor de inimă, cei trei piloni-cheie sunt:

Echitatea – crearea condițiilor pentru îmbunătățirea acțiunilor de prevenție, diagnosticare și metode de îngrijire a afecțiunilor legate de inimă;

Prevenția – îngrijirea inimii prin adoptarea unui stil alimentar sănătos, renunțarea la fumat și practicarea exercițiilor fizice. Totodată, în cazul unei boli cronice (insuficiență cardiacă, diabet, hipertensiune arterială, obezitate) este important să se opteze pentru controale medicale periodice;

Comunitatea – conexiunea cu membrii familiei și cu cadrele medicale. Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare cauzate de stilul de viață nesănătos au ajuns la îmbolnăvire ca o consecință a reducerii sau lipsei practicării exercițiilor fizice, a lipsei vizitelor regulate la medic, dar și a absenței contactului cu familia și prietenii.

Astfel, pentru a reduce riscul bolilor de inimă și al atacului de cord, este important să gestionăm factorii asupra cărora avem control prin: abandonarea fumatului și a consumului exagerat de alcool, menținerea în limite normale a tensiunii arteriale, a colesterolului și a nivelului zahărului din sânge, adoptarea unui stil alimentar și de viață sănătos și menținerea unei greutăți corporale optime.

De Ziua Inimii, ne gândim cu drag la toți cei cu inimi speciale, care au trecut prin operații complicate pe cord, precum și la medicii și asistenții medicali – supereroii care luptă în fiecare zi pentru sănătatea pacienților cu afecțiuni cardiace.

Ziua Inimii este o ocazie bună să trimiteți persoanelor dragi un gând din adâncul sufletului, să le reamintiți că grija pentru o inimă sănătoasă înseamnă o viață mai lungă și mai energică și să le transmiteți câteva recomandări de stil de viață sănătos:

Găsiți modalități de a face mișcare în fiecare zi!

Mâncați diversificat, consumați multe fructe și legume!

Încercați să vă stresați cât mai puțin!

PE 29 SEPTEMBRIE SĂRBĂTORIM VIAȚA!

prof. Mihaela-Corina Bucur