Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat. Informarea și implicarea noastră pot face diferența.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual la data de 21 septembrie, promovăm importanța recunoașterii timpurii a semnelor de demență, a accesului la diagnostic și a sprijinului acordat persoanelor afectate și familiilor acestora.

Mesajul campaniei internaționale din acest an este: „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența.”

Această zi reprezintă un moment important de informare și conștientizare asupra uneia dintre provocările majore de sănătate publică ale societății contemporane, în contextul îmbătrânirii populației și al creșterii numărului persoanelor care trăiesc cu demență.

O zi dedicată conștientizării și solidarității

Ziua Internațională de Luptă Împotriva Bolii Alzheimer a fost stabilită în anul 1994 de Alzheimer’s Disease International (ADI), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Scopul acestei inițiative este de a mobiliza eforturile la nivel global pentru:

• Creșterea gradului de conștientizare asupra demenței și bolii Alzheimer;
• Promovarea diagnosticului precoce și a accesului la îngrijire;
• Reducerea stigmatizării asociate tulburărilor cognitive;
• Sprijinirea persoanelor afectate, a familiilor și a aparținătorilor;
• Dezvoltarea unor servicii medicale și sociale adaptate nevoilor individuale.

Tema campaniei evidențiază faptul că identificarea timpurie a semnelor și simptomelor, urmată de o evaluare medicală corectă, poate deschide accesul către intervenții și servicii de sprijin adaptate fiecărui pacient.

Boala Alzheimer – o provocare pentru sănătatea publică

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale. Este cea mai frecventă formă de demență, fiind responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre cazurile de demență.

Demența nu reprezintă o consecință inevitabilă a îmbătrânirii normale. Deși vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc, boala Alzheimer poate afecta persoane cu istorii și factori de risc diferiți.

Date relevante la nivel mondial

La nivel global, peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență, dintre care peste 60% se află în țări cu venituri mici și medii. Multe dintre aceste persoane nu beneficiază de un diagnostic oficial sau de servicii adecvate de sprijin.

Conform datelor prezentate în cadrul campaniei:

• Aproximativ 10 milioane de cazuri noi de demență sunt diagnosticate anual.
• Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va ajunge la 78 de milioane până în anul 2030 și la 139 de milioane până în anul 2050.
• Aproximativ 85% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu au acces la servicii de sprijin după diagnostic.
• Impactul economic global al demenței este estimat la 1,3 trilioane de dolari americani anual, valoare care se preconizează că se va dubla până în anul 2030.

Aceste cifre evidențiază necesitatea unor măsuri susținute de prevenție, diagnostic, îngrijire și sprijin pe termen lung.

Demența în Europa

Conform datelor menționate în raportul Alzheimer Europe (2025), aproximativ 9,1 milioane de persoane trăiesc cu demență în statele membre ale Uniunii Europene, iar la nivelul întregii Europe numărul acestora depășește 12 milioane.

Până în anul 2050, numărul persoanelor cu demență este estimat să crească cu peste 60%. Această evoluție impune dezvoltarea unor servicii accesibile de prevenție, diagnostic, tratament, îngrijire și recuperare, precum și consolidarea sprijinului acordat familiilor.

Situația bolii Alzheimer în România

În România, îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență.

Conform datelor disponibile în sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer. Numărul este de aproximativ două ori mai mare decât cel raportat în anul 2014, ceea ce evidențiază impactul tot mai important al acestei afecțiuni asupra sistemului de sănătate.

Numărul real al persoanelor afectate este probabil mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt identificate în stadii avansate.

Datele disponibile indică o incidență mai mare a bolii Alzheimer în rândul femeilor, comparativ cu bărbații, precum și în mediul urban, comparativ cu mediul rural. Aceste diferențe pot fi explicate parțial prin adresabilitatea și accesul diferit la serviciile de sănătate.

Estimări privind evoluția demenței în România

Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), prevalența demenței în România este prognozată să crească de la 341.195 de cazuri în anul 2019 la 577.177 de cazuri în anul 2050.

Această evoluție subliniază necesitatea dezvoltării unor politici de sănătate publică orientate către identificarea precoce a tulburărilor cognitive, prevenirea factorilor de risc modificabili și asigurarea continuității îngrijirii.

De ce este important diagnosticul precoce?

Un diagnostic precoce și corect poate facilita accesul la intervenții medicale și sociale adaptate, la consiliere și la servicii de sprijin pentru pacient și familie.

Cu toate acestea, teama de diagnostic și stigmatizarea rămân bariere importante. Potrivit datelor campaniei, 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic.

Recunoașterea primelor semne și prezentarea la medic pot contribui la:

• Identificarea cauzelor posibile ale problemelor de memorie și gândire;
• Stabilirea unui diagnostic corect;
• Inițierea timpurie a unui plan de îngrijire;
• Adaptarea intervențiilor medicale și sociale la nevoile pacientului;
• Sprijinirea familiei în înțelegerea bolii și organizarea îngrijirii;
• Menținerea autonomiei și a calității vieții cât mai mult timp posibil.

Diagnosticul precoce nu înseamnă doar un răspuns medical. Înseamnă timp câștigat pentru informare, planificare, sprijin și îngrijire.

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer

Boala Alzheimer poate debuta cu modificări discrete, care sunt uneori confundate cu procesul normal de îmbătrânire. Este important să acordăm atenție schimbărilor persistente care afectează viața de zi cu zi.

Printre semnele și simptomele precoce se numără:

Pierderea memoriei pe termen scurt

Persoana uită informații recent aflate, repetă întrebări sau conversații și întâmpină dificultăți în a-și aminti evenimente recente.

Dezorientarea

Pot apărea dificultăți în orientarea temporală și spațială, precum și probleme în recunoașterea unor locuri familiare.

Pierderea obiectelor

Obiectele sunt puse în locuri neobișnuite, iar persoana întâmpină dificultăți în a reconstitui pașii necesari pentru a le găsi.

Dificultăți în realizarea sarcinilor zilnice

Activitățile obișnuite, precum pregătirea mesei, organizarea cumpărăturilor sau gestionarea unor sarcini administrative, pot deveni tot mai complexe.

Probleme de organizare și comunicare

Persoana poate întâmpina dificultăți în a-și organiza și exprima gândurile, în găsirea cuvintelor potrivite sau în urmărirea unei conversații.

Modificări de dispoziție și comportament

Anumite schimbări emoționale și comportamentale pot apărea în legătură cu dificultățile de comunicare, pierderea autonomiei sau frustrarea asociată bolii.

Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. În stadiile avansate pot apărea dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, tulburări de înghițire.

Important: Nu orice problemă de memorie înseamnă boala Alzheimer. Mai multe afecțiuni pot provoca simptome asemănătoare, iar unele dintre acestea pot fi tratate. Evaluarea medicală este esențială pentru stabilirea cauzei.

Factorii de risc pentru boala Alzheimer

Vârsta înaintată reprezintă cel mai important factor de risc cunoscut. Majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer au peste 65 de ani, însă afecțiunea nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii.

Alți factori de risc menționați includ:

• Factori genetici – riscul poate fi mai mare la persoanele care au un părinte sau un frate cu această boală;
• Sindromul Down;
• Traumatisme craniene;
• Insomnie și tulburări ale somnului;
• Sedentarism;
• Obezitate;
• Fumat;
• Hipertensiune arterială;
• Diabet zaharat de tip 2;
• Niveluri crescute ale colesterolului.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că o persoană va dezvolta în mod obligatoriu boala Alzheimer. Factorii de risc trebuie interpretați individual, în cadrul unei evaluări medicale.

Prevenirea riscului de declin cognitiv și demență

Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demență. Cu toate acestea, una din patru persoane consideră, în mod eronat, că demența nu poate fi prevenită și că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariție.

Dovezile științifice indică faptul că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la menținerea sănătății creierului și la reducerea riscului de declin cognitiv.

Recomandări pentru sănătatea creierului

1. Activitate fizică regulată

Exercițiile fizice, inclusiv cele de coordonare și menținere a echilibrului, contribuie la menținerea mobilității și a stării generale de sănătate.

2. Implicare socială

Relațiile cu familia, prietenii și comunitatea pot contribui la menținerea unui tonus psihic adecvat și la reducerea izolării sociale.

3. Alimentație echilibrată

O dietă variată, care include legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline, poate susține sănătatea cardiovasculară și cerebrală.

4. Stimulare mentală

Învățarea de lucruri noi, lectura, jocurile de strategie și activitățile intelectuale pot contribui la menținerea activității cognitive.

5. Igiena somnului

Respectarea unui program de somn regulat și acordarea atenției tulburărilor de somn sunt importante pentru sănătatea generală.

6. Reducerea stresului

Activitățile relaxante, timpul petrecut în natură și menținerea unui echilibru între muncă și odihnă pot contribui la starea de bine.

7. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool

Evitarea fumatului și reducerea consumului de alcool reprezintă măsuri importante pentru sănătatea organismului și a creierului.

Când este recomandat să consultați un medic?

Dacă observați probleme de memorie sau alte dificultăți legate de gândire, este recomandat să vă adresați unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătății.

Nu așteptați ca simptomele să se agraveze. Unele cauze ale tulburărilor cognitive pot fi tratabile, iar evaluarea precoce poate contribui la stabilirea unui diagnostic corect.

Dacă sunteți îngrijorat de modificările cognitive observate la un membru al familiei sau la un prieten:

• Discutați cu acesta într-un mod calm, empatic și fără judecată;
• Încurajați-l să consulte un specialist;
• Oferiți-vă, dacă este posibil, să îl însoțiți la consultație;
• Notați modificările observate, frecvența acestora și impactul asupra activităților zilnice;
• Respectați demnitatea, autonomia și preferințele persoanei.

Accesul la evaluare și îngrijire în România

În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere, în condițiile sistemului de asigurări de sănătate.

Există centre specializate care oferă evaluări cognitive complexe și monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare dedicate tulburărilor de memorie. Aceste servicii contribuie la stabilirea unui diagnostic corect și la inițierea timpurie a unui plan de îngrijire adaptat fiecărui pacient.

Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în absența unor simptome evidente, în funcție de istoricul medical și de factorii individuali de risc.

Cu cât factorii de risc și primele semne de declin cognitiv sunt identificați mai devreme, cu atât planul de îngrijire poate fi mai bine adaptat nevoilor persoanei.

Sprijin pentru persoanele diagnosticate și familiile acestora

Persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer și alte forme de demență pot beneficia, în funcție de nevoile individuale și de disponibilitatea serviciilor la nivel local, de servicii medicale, sociale și socio-medicale.

Acestea pot fi furnizate:

• În comunitate;
• La domiciliu;
• În centre de zi;
• În centre rezidențiale.

Serviciile pot include evaluare și monitorizare, consiliere, stimulare cognitivă, activități de recuperare și reabilitare, terapie ocupațională, îngrijire de lungă durată și sprijin pentru aparținători.

Îngrijirea unei persoane cu demență presupune răbdare, empatie, informare și colaborare între familie și profesioniștii din domeniul sănătății. Sprijinul acordat aparținătorilor este esențial pentru menținerea calității vieții întregii familii.

Rolul profesioniștilor din sănătate

În contextul creșterii numărului persoanelor afectate de demență, profesioniștii din domeniul sănătății au un rol important în recunoașterea semnelor precoce, informarea populației și orientarea pacienților către serviciile adecvate.

Asistenții medicali, medicii și ceilalți profesioniști din sănătate pot contribui la:

• Observarea modificărilor cognitive și comportamentale;
• Comunicarea empatică și reducerea stigmatizării;
• Educarea pacientului și a familiei;
• Promovarea unui stil de viață sănătos;
• Facilitarea accesului la evaluare și îngrijire;
• Monitorizarea evoluției și susținerea continuității îngrijirii.

Formarea continuă a profesioniștilor și dezvoltarea serviciilor integrate reprezintă componente esențiale pentru un răspuns eficient la această provocare de sănătate publică.

***

Ziua Internațională de Luptă Împotriva Bolii Alzheimer ne reamintește că informarea, empatia și accesul la diagnostic pot schimba parcursul unei persoane afectate de demență.

Într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de creșterea numărului persoanelor diagnosticate, promovarea diagnosticului precoce reprezintă o prioritate de sănătate publică.

Prin implicarea coordonată a instituțiilor, profesioniștilor din sănătate, organizațiilor societății civile, familiilor și comunităților, putem contribui la o societate mai informată, mai incluzivă și mai pregătită să răspundă nevoilor persoanelor care trăiesc cu Alzheimer și ale celor care le îngrijesc.

Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat.

Informarea și implicarea noastră pot face diferența pentru persoanele afectate de Alzheimer și familiile lor.

 

surse: www.insp.gov.ro

www.who.int

 

prof. Raluca Brad