Ziua spălării mâinilor este și azi și în fiecare zi. Sărbătorim în fiecare clipă cea mai simplă metodă de prevenire / limitare a bolilor.

În cadrul activității „STOP IAAM”, domnul Sorin – Bogdan Buzdugan – District Manager, Healthcare România, alături de Karina Schröder și Sabina Ursu, reprezentanți ECOLAB, au vorbit despre importanța ruperii lanțului contagios prin spălarea și dezinfectarea mâinilor.

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt infecții dobândite de pacienți în timpul spitalizării lor într-o unitate sanitară sau într-un alt tip de unitate de îngrijire.

Măsurile eficiente de prevenire și control al infecțiilor, inclusiv igiena mâinilor, previn 70% din infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM), contribuind la reducerea impactului medical și economic al acestora.

Plasarea României în fruntea clasamentului european în ceea ce privește consumul de antibiotice, creșterea ratelor de rezistență microbiană la antibiotice, precum și subdiagnosticarea și subraportarea IAAM constituie adevărate surse de îngrijorare, recunoscute atât la nivel național, cât și european.

Impactul major al IAAM asupra societății și asupra sistemului sanitar, evidențiat prin creșterea ratelor mortalității evitabile și a costurilor asociate furnizării serviciilor de sănătate, impune adoptarea urgentă a unor măsuri pentru îmbunătățirea prevenției, gestionării și supravegherii acestora.

∗∗∗

De mai bine de 100 de ani, ECOLAB lucrează pentru a îmbunătăți sănătatea oamenilor, a planetei și a întreprinderilor din întreaga lume.

Pentru sănătatea oamenilor, ECOLAB, cu peste 1.200 de oameni de știință, ingineri și specialiști tehnici, ajută clienții să abordeze atât problemele cunoscute, cât și cele emergente de sănătate publică și siguranța alimentelor. Soluțiile și serviciile ajută la promovarea igienei, la abordarea deficitului de apă și la prevenirea răspândirii agenților patogeni pentru a menține oamenii sănătoși acolo unde mănâncă, dorm, lucrează, se joacă și se vindecă. Experții ajută la menținerea siguranței alimentelor pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, ajutând la prevenirea bolilor transmise prin alimente, oferind alimente sigure și de înaltă calitate pentru oamenii din întreaga lume. Iar soluțiile de purificare pentru industria sănătății, îngrijirea personală și industria farmaceutică ajută la asigurarea siguranței și calității produselor pentru medicamentele și vaccinurile care salvează vieți.

∗∗∗

Elevii Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” au interacționat cu invitații noștri, au aprofundat și exemplificat importanța spălatului pe mâini în practica medicală și în îngrijirea omului sănătos și bolnav.

Profesorii de nursing din școală au susținut interesul elevilor și îi asigură că vor continua împreună implementarea tehnicii de spălare a mâinilor în procesul de nursing.

Evidențierea impactului folosirii apei și a săpunului în mod corect în viața profesională și în cea personală ajută la trezirea stimulilor emoționali și sociali așa încât să ne dorim în fiecare clipă să fim vectori ai prevenției pentru mentinerea unei stări de bine permanente.

∗∗∗

10 lucruri despre spălarea mâinilor

1. Bacteriile au capacitatea de a supraviețui timp de 48 de ore pe o suprafață.
2. 80% din infecțiile dintre oameni apar prin mâini.
3. 47% dintre boli pot fi prevenite dacă mâinile sunt spălate corespunzător.
4. Un mouse de calculator conține în medie 10.000 de organisme pe cm².
5. Tastatura conține în medie 10.000 de organisme pe cm².
6. Doar 30% dintre oameni se spală pe mâini cu săpun după ce au vizitat toaleta.
7. Mâna „contaminată” poate transmite mai departe la 5 obiecte noi sau la alte 14 persoane.
8. Un angajat de birou intră în contact zilnic cu peste 10 milioane de bacterii.
9. 90% dintre vizitatorii din domeniul ospitalității consideră o toaletă curată mai importantă decât un serviciu bun.
10. Un uscător cu aer cald crește bacteriile mai degrabă decât le scade.

Pe scurt, spălarea mâinilor cu săpun este crucială în prevenirea infecțiilor. Indiferent dacă prevenim virusul gripal sau o răceală obișnuită, spălarea regulată a mâinilor este înțeleaptă. Crearea de oportunități suficiente pentru spălarea mâinilor la locul de muncă este esențială pentru a asigura siguranța personalului și a vizitatorilor. Educația pe această temă în școli și în instituții de sănătate joacă, de asemenea, un rol major.

Spălarea mâinilor previne îmbolnăvirea și răspândirea infecțiilor.

Spălarea mâinilor cu săpun elimină germenii de pe mâini. Acest lucru ajută la prevenirea infecțiilor deoarece:

1. Oamenii își ating frecvent ochii, nasul și gura fără să-și dea seama. Germenii pot pătrunde în organism prin ochi, nas și gură și ne pot îmbolnăvi.
2. Germenii de la mâinile nespălate pot pătrunde în alimente și băuturi în timp ce oamenii le pregătesc sau le consumă. Germenii se pot înmulți în anumite tipuri de alimente sau băuturi, în anumite condiții, și pot îmbolnăvi oamenii.
3. Germenii de la mâinile nespălate pot fi transferați pe alte obiecte, cum ar fi balustrade, blaturi de masă sau jucării și apoi transferați pe mâinile altei persoane.

Învățarea oamenilor despre spălarea mâinilor îi ajută pe ei și comunitățile lor să rămână sănătoși.

Educația despre spălarea mâinilor în comunitate:

1. Reduce numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de diaree cu 23-40%.
2. Reduce bolile diareice la persoanele cu sistemul imunitar slăbit cu 58%.
3. Reduce bolile respiratorii, cum ar fi răceala, la populația generală cu 16-21%.
4. Reduce absenteismul din cauza bolilor gastrointestinale la școlari cu 29-57%.

A nu se spăla pe mâini dăunează copiilor din întreaga lume

Aproximativ 1,8 milioane de copii sub vârsta de 5 ani mor în fiecare an din cauza bolilor diareice și a pneumoniei, primele două ucigașe ale copiilor mici din întreaga lume.

1. Spălarea mâinilor cu săpun ar putea proteja aproximativ 1 din 3 copii mici care se îmbolnăvesc de diaree și aproape 1 din 5 copii mici cu infecții respiratorii precum pneumonia.
2. Deși oamenii din întreaga lume își curăță mâinile cu apă, foarte puțini folosesc săpun pentru a se spăla pe mâini. Spălarea mâinilor cu săpun elimină germenii mult mai eficient.
3. Educația despre spălarea mâinilor și accesul la săpun în școli pot ajuta la îmbunătățirea frecvenței.
4. Spălarea bună a mâinilor la începutul vieții poate ajuta la îmbunătățirea dezvoltării copilului în anumite situații.
5. Ratele globale estimate de spălare a mâinilor după folosirea toaletei sunt de doar 19%.

Spălarea mâinilor ajută la combaterea creșterii rezistenței la antibiotice

Prevenirea îmbolnăvirilor reduce cantitatea de antibiotice pe care oamenii le folosesc și probabilitatea ca rezistența la antibiotice să se dezvolte. Spălarea mâinilor poate preveni aproximativ 30% din bolile legate de diaree și aproximativ 20% din infecțiile respiratorii (de exemplu, răceala). Antibioticele sunt adesea prescrise inutil pentru aceste probleme de sănătate. Reducerea numărului acestor infecții prin spălarea frecventă a mâinilor ajută la prevenirea folosirii excesive a antibioticelor – cel mai important factor care duce la rezistența la antibiotice în întreaga lume. De asemenea, spălarea mâinilor poate împiedica oamenii să se îmbolnăvească de germeni care sunt deja rezistenți la antibiotice și care pot fi dificil de tratat.

∗∗∗

Doctorul care a susținut spălarea mâinilor și a salvat vieți – Ignaz Philipp Semmelweis – „părintele” și pionierul practicilor îmbunătățite de prevenire și control al infecțiilor

Simplul act de spălare a mâinilor este o modalitate esențială de a preveni răspândirea germenilor. Iată cum Semmelweis, care lucra într-o secție de obstetrică din Viena în secolul al XIX-lea, a făcut legătura între mâinile murdare și infecția mortală.

Aceasta este povestea unui bărbat ale cărui idei ar fi putut salva o mulțime de vieți și ar fi putut cruța un număr mare de femei și nou-născuți de la deces. Veți observa că am spus „ar fi putut”…

Era 1846, iar viitorul nostru erou a fost un doctor maghiar pe nume Ignaz Semmelweis, care a considerat cercetarea științifică parte a misiunii sale de medic.

Era o perioadă descrisă drept „începutul epocii de aur a medicului de știință”, când se aștepta ca medicii să aibă pregătire științifică.

Așa că cei precum Semmelweis nu se mai gândeau la boală ca la un dezechilibru cauzat de aerul rău sau de spiritele rele. S-au uitat în schimb la anatomie. Autopsiile au devenit mai frecvente, iar medicii s-au interesat de cifre și de colectarea datelor.

Tânărul doctor Semmelweis nu a făcut excepție. Când s-a prezentat pentru noul său loc de muncă în maternitatea de la Spitalul General din Viena, a început să strângă unele date proprii. Semmelweis a vrut să-și dea seama de ce atât de multe femei din secțiile de maternitate mureau din cauza febrei puerperale (boală ce apare la femeile lăuze în urma pătrunderii în uter a unor agenți patogeni, mai ales atunci când expulzarea placentei nu a fost completă. Se mai numește și infecție puerperală, definită ca infecție a tractului genital feminin care apare ca o complicație a nașterii.).

A studiat două secții ale maternității. Una era ocupată de toți medicii bărbați și studenții la medicină, iar în celălaltă erau angajate moașe. Și a numărat numărul deceselor din fiecare secție.

Când Semmelweis a analizat cifrele, a descoperit că femeile din clinica cu personal format din medici și studenți la medicină au murit cu o rată de aproape cinci ori mai mare decât femeile din clinica moașelor.

Semmelweis a analizat diferențele dintre cele două secții și imediat a descoperit o mare diferență.

În clinica moașelor, femeile au născut pe lateral. În clinica medicilor, femeile au născut pe spate. Așa că a pus femei din clinica medicilor să nască pe partea laterală. Rezultatul a fost -„niciun efect”.

Apoi, Semmelweis a observat că, ori de câte ori cineva din secție murea de febră maternă, un preot trecea încet prin clinica medicilor, pe lângă paturile femeilor, cu un însoțitor care suna un clopoțel. De data aceasta, Semmelweis a teoretizat că preotul și sunetul clopotului au îngrozit atât de mult femeile după naștere încât acestea au făcut febră, s-au îmbolnăvit și au murit.

Așa că, Semmelweis l-a pus pe preot să-și schimbe traseul și să renunțe la clopot. – „Nu a avut niciun efect”.

Semmelweis și-a luat concediu de la serviciul spitalicesc și a călătorit la Veneția. Spera ca pauza și o bună doză de artă să-i limpezească mintea.

Când Semmelweis s-a întors la spital, îl aștepta o veste tristă, dar importantă. Unul dintre colegii săi, patolog, s-a îmbolnăvit și a murit. A fost o întâmplare comună, dar aceasta a fost o revelație pentru el – febra maternă nu a fost ceva de care s-au îmbolnăvit doar femeile în timpul nașterii. Era ceva de care se puteau îmbolnăvi și alți oameni din spital.

Acest lucru se întâmplă adesea patologilor. Nu a fost nimic nou în felul în care a murit. Și-a înțepat degetul în timp ce făcea autopsie unei femei care murise din cauza febrei materne. Și apoi s-a îmbolnăvit foarte tare și a murit.

Semmelweis a studiat simptomele patologului și și-a dat seama că acesta a murit din aceeași cauză ca și femeile pe care le-a autopsiat. Aceasta a fost o revelație: febra la naștere nu a fost ceva de care s-au îmbolnăvit doar femeile în timpul nașterii. Era ceva de care se puteau îmbolnăvi și alți oameni din spital.

Dar tot nu a răspuns la întrebarea inițială: „De ce au murit mai multe femei din cauza febrei materne în clinica medicilor decât în ​​clinica moașelor?”

Moartea patologului i-a oferit un indiciu. „Marea diferență dintre secția de medici și cea de moașe este că medicii făceau autopsii, iar moașele nu.”

Așa că Semmelweis a emis ipoteza că au existat particule de la cadavrele cu care mâinile medicilor au venit în contact. Și atunci când asistau la nașteri, aceste particule contaminau și femeile care dezvoltau boala și mureau.

Dacă ipoteza lui Semmelweis ar fi fost corectă, eliminarea acelor particule de cadavre ar fi trebuit să reducă rata mortalității cauzate de febra maternă.

Așa că a ordonat personalului său medical să înceapă să își curețe mâinile și instrumentele nu doar cu săpun, ci și cu o soluție de clor. Clorul, așa cum știm astăzi, este un foarte bun dezinfectant.

Semmelweis nu știa nimic despre germeni. A ales clorul pentru că a crezut că ar fi cel mai bun mod de a scăpa de orice miros lăsat în urmă de cadavre.

Dar, când a impus acest lucru, rata febrei la naștere a scăzut dramatic.

Ceea ce a descoperit Semmelweis este ceva care este valabil și astăzi: spălarea mâinilor este unul dintre cele mai importante instrumente în sănătatea publică. Poate preveni răspândirea bolilor și poate ține la distanță infecțiile.

Ai crede că toată lumea a fost încântată. Semmelweis rezolvase problema! Dar nu a fost așa!

În primul rând, medicii erau supărați pentru că ipoteza lui Semmelweis făcea să pară că ei erau cei care transmiteau femeilor febră maternă.

Iar Semmelweis nu a fost foarte plin de tact. A mustrat în mod public oamenii care nu erau de acord cu el și și-a făcut niște dușmani influenți.

În cele din urmă, medicii au renunțat la spălarea mâinilor cu clor, iar Semmelweis și-a pierdut locul de muncă.

El a tot încercat să convingă medicii din alte părți ale Europei să se spele cu clor, dar nimeni nu l-a ascultat.

Chiar și astăzi, a convinge furnizorii de servicii medicale să ia în serios spălarea mâinilor este o provocare. Sute de mii de pacienți din spitale se infectează în fiecare an și dezvoltă infecții care pot fi mortale și greu de tratat.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor spun că igiena mâinilor este una dintre cele mai importante modalități de a preveni aceste infecții.

De-a lungul anilor, s-a speculat că Semmelweis a dezvoltat o afecțiune psihică cauzată de sifilis sau chiar de Alzheimer. Iar în 1865, când avea doar 47 de ani, Ignaz Semmelweis a fost internat într-un azil de boli psihice.

Sfârșitul trist al poveștii este că Semmelweis a fost probabil bătut în azil și, în cele din urmă, a murit de sepsis, o complicație potențial fatală a unei infecții în sânge care provoacă inflamații în corp – practic, este aceeași boală pe care Semmelweis a luptat atât de mult să o prevină la femeile care au murit din cauza febrei la naștere.

surse: www.npr.org

www.cdc.gov

www.ecolab.com

prof. Mirela Avram