Elena-Cristina Ivan – clasa 2 A AMG, Beatrice Alexandra Cociș (Bostoacă) și Valeria Violeta Tudor – clasa 2 E AMG, au participat în perioada 09 – 20 octombrie 2023, la schimbul de experiență European Nursing Module (ENM) desfășurat la Berner Bildungszentrum Pflege, Berna – Elveția.

Iată câteva impresii din jurnalele lor de călătorie:

Beatrice Alexandra Cociș (Bostoacă):

„Prima zi a programului European Nursing Module 2023 s-a desfășurat la Berner Bildungszentrum Pflege. A fost o zi de cunoaștere, introducere și explicații despre cum vor decurge cele 2 săptămâni ale programului. Am pășit cu teamă și emoție. I-am întâlnit pe Serge și Antonia, profesorii ce ne-au îndrumat și ne-au coordonat în tot acest timp.

Cursurile au fost de la ora 9 până la ora 16, timp în care ne-am prezentat și am avut diverse teme pe care le-am rezolvat individual sau în grupuri.

Am primit și tema pentru următoarea zi de cursuri (vineri) și un proiect pentru luni, 16.03.

Mi se pare că metoda interactivă de învățare pentru elevi este una care te prinde și face ca la sfârșitul zilei să rămâi cu idei bine puse la punct.

Încă din prima zi, impactul cultural a fost mare. Ne-am adunat colegi din toată Europa, având un scop comun și acela de a cunoaște o nouă față a nursingului în Elveția.

Marți – Miercuri – Joi – PRACTICĂ

Mi-am desfășurat prima săptămână de practica la „Domicil Bern AG, Schwabgut”. A fost un stagiu de practică ce mi-a schimbat perspectiva despre ceea ce înseamnă nursingul cu adevărat. Nursingul în Elveția se bazează 100% pe cele 14 nevoi ale pacientului, conform Virginiei Handerson.

În acest stagiu, am fost primită cu brațele deschise de către tot personalul. De asemenea, șefa secției, era din România, Claudia Spătar, iar soțul ei, Mihai Spătar, era asistent, fiind stabiliți aici de 15 ani.

A fost minunat să întâlnesc români și să împărtășim experiențele noastre.

Asistentele vorbeau doar în engleză pentru a se asigura că putem comunica ușor.

La început, mi s-a spus că în cele 3 zile de practică trebuie doar să stau și să observ lucrurile pentru a-mi putea face o părere. Doar ân primele 2 ore am privit, apoi m-am implicat în cee ce aveau de făcut asistentele. A fost o primă experiență minunată, interesantă și care, cu siguranță, m-a făcut să-mi schimb viziunea.

Înainte de toate trebuie să oferim pacienților dragoste, empatie și îngrijirea de care ei au nevoie. Cred cu tărie că ar trebuie că sistemul medical din România să se autoeduce după modelul european sau al Elvetiei.

Vineri, 13.10.2023 – ZI DE CURSURI

A doua zi de cursuri a fost mai scurtă, de la ora 13 până la ora 14.

A fost ziua în care ne-am prezentat tema pe care o aveam, urmând mai apoi să facem și alte activități interesante și de cunostere a sistemului medical. Mai important a fost faptul că am învățat despre calitatea de a nu judeca acțiunile unei persoane înainte de-ai cunoaște motivele, acțiunile autonome sau delegate. Am lucrat în grupuri de câte 4-5 persoane dezbătând diverse subiecte.

Sistemul elvețian de învățare este diferit de cel românesc, astfel atenția elevilor este mult sporită, iar majoritatea sunt implicați în orele desfășurate. Totodată, asemenea stagiului practic și cursurile scolii mi-au oferit alternative de a înțelege diferit lucrurile.

Sâmbăta, Duminica – ZILE LIBERE, WEEKEND

Weekend-ul l-am petrecut împreună cu Violeta, colega mea, la gazda care i-a fost familie timp de 2 săptămâni. Am cunoscut oameni minunați, am vizitat locuri extraordinare și am creat noi prietenii ce îmi doresc să dăinuie peste timp.

Totul este diferit aici. Oamenii, obiceiurile, tradițiile, parcă și vremurile sunt diferite.

În prima seară ni s-au pregătit special RACLETE, mâncare tradițional elvețiană și am rămas la povesti cu toții până târziu în noapte, împărtășind amintiri și experiențe. A doua zi, dis de dimineață, la ora 7, am plecat la muntele Stockhorn, unde am urcat până la 2146 m altitudine, luând micul dejun tot aici.

A fost o experiență unică pe care îmi doresc să o retrăiesc. După-amiaza a sosit momentul să plecăm către casa unde eu locuiesc, dar pe drum ne-am oprit la spitalul „Intelspital” unde lucrează gazda Violetei, care este asistentă la Terapie intensivă pentru nou-născuți. Când am intrat, respirația mi s-a oprit pentru câteva momente, iar ochii îmi erau inundați de lacrimi.

Tot ce trăiesc aici m-a impactat din toate punctele de vedere. Pentru mine a fost ca un duș rece; abia aștept să împărtășesc cu colegii din România ceea ce am văzut, trăit aici.”

Valeria Violeta Tudor:

„Prima zi a început la ora 9:00 și a continuat până la ora 16:30. În schimbul de experiență au mai venit studenți din UK, Suedia, Germania, Spania. Întreaga zi am avut activități desfășurate în limba engleză, am discutat despre așteptările fiecăruia, apoi am făcut un tur al universității. Zilele de luni și vineri sunt dedicate cursurilor, iar marți, miercuri și joi pentru practică.

Mi-am desfășurat activitatea la Tillia Pflegezentrum, Elfenau, un centru de îngrijiri pentru persoanele cu diferite afecțiuni respiratorii, psihice, neurologice. În prima zi, m-am întâlnit cu Vera, unul dintre coordonatorii centrului, care mi-a povestit puțin despre activitatea centrului, după care m-a îndrumat către asistenta care urma să-mi prezinte cum se ocupă de pacienți.

Am întâlnit pacienți cu demență, pacienți cu traheostomă și gastrostomă, chiar și foști dependenți de narcotice. Toți pacienții erau tratați cu respect și blândețe, fiecare avea camera lui decorată în așa fel încât să se poată simți ca acasă.

Vineri, la cursuri, am avut de lucru în echipă. A trebuit să dezbatem situațiile în care am fost pusi în zilele de practică, să alegem situația care a fost mai interesantă, iar apoi să prezentăm în fața celorlalți colegi. De asemenea, am avut un concurs cu desene, unde a trebuit ca fiecare să deseneze ceva ce îl face să se gândească la locul în care și-a desfășurat practica.

Sâmbăta, împreună cu familia care m-a găzduit, am vizitat orașul Thun; am mers cu vaporul pe lacul din Thun până în Spiez, iar seara am fost la film.

Duminica am luat micul dejun pe muntele Stockhorn, am urcat până în vârful muntelui, dar nu am putut vedea prea mult pentru că era foarte multă ceață. După-amiaza, împreună cu mama fetei care m-a găzduit, am vizitat spitalul de pediatrie INSELSPITAL, secțiile de Terapie Intesivă și Neonatologie.”

prof. Raluca Brad