Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG – participă la cursul Tour of Flanders – Mental Wellbeing, organizat de Universitatea Vives din Kortrijk – Belgia, partener al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”. Ea ne-a transmis jurnalul cursului de Nursing în Psihiatrie cu numărul cinci.

„10.11.2021

Orele: 10.30 – 12.30 

Tema: „Avantaje și dezavantaje în utilizarea DSM pentru diagnosticarea stării de sănătate mintală” – lector univ. psiholog David Van Geert

Pe parcursul celor două ore ne-a fost prezentat Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM). Acesta  este utilizat de clinicieni și psihiatri pentru a diagnostica afecțiunile psihice. DSM este publicat de Asociația Americană de Psihiatrie și acoperă toate categoriile de tulburări de sănătate mintală atât pentru adulți, cât și pentru copii.

DSM este utilizat pe scară largă în Statele Unite pentru diagnosticul afecțiunilor psihice, recomandările de tratament și acoperirea asigurărilor. Este de asemenea foarte folosit în Belgia, Franța și Olanda.

Manualul este non-teoretic și se concentrează în principal pe descrierea simptomelor, precum și a statisticilor privind tiparul uman care este cel mai afectat de boală, vârsta tipică de debut, efectele tratamentului și abordările comune de tratament. De asemenea, are o abordare multiaxială destinată să ajute medicii și psihiatrii să facă evaluări detaliate ale nivelului de funcționare al unui pacient, deoarece bolile mintale au adesea un impact asupra multor aspecte de viață.

–Axa I : Sindroame clinice     
Această axă a descris simptomele clinice care cauzează afectări semnificative. Tulburările au fost grupate în diferite categorii cum ar fi tulburările de dispoziție, tulburările de anxietate sau tulburările de alimentație.

-Axa II: Personalitate și retard mintal          
Această axă a descris problemele de funcționare pe termen lung, care nu au fost considerate tulburări discrete ale Axei I

-Axa III: Condiții medicale    
Acestea includ condițiile fizice și medicale care influențează sau agravează tulburările Axei 1 și Axei II. Câteva exemple includ HIV / SIDA și leziunile cerebrale.

-Axa IV: Probleme psihosociale și de mediu
Problemele sociale sau de mediu care pot afecta tulburările Axei I sau Axei II au fost luate în considerare în această axă. Acestea includ aspecte precum șomajul, relocarea, divorțul sau moartea unei persoane iubite.

–Axa V: Evaluarea globală a funcționării     
Această axă a permis clinicianului să evalueze nivelul general al funcționării clientului. Pe baza acestei evaluări, clinicienii ar putea înțelege mai bine modul în care celelalte patru axe au interacționat și efectul asupra vieții individului.

Fiecare terapeut folosește DSM în felul său. Unii practicanți urmează cu strictețe manualul, dezvoltând planuri de tratament pentru fiecare pacient, bazându-se exclusiv pe diagnosticele cărții. Alții folosesc DSM drept îndrumare – un instrument care îi ajută să conceptualizeze cazurile în timp ce se concentrează pe setul unic de circumstanțe al fiecărui pacient. Dar, în lumea modernă, practic fiecare terapeut se găsește referindu-se la codurile DSM pentru a impune tratamentul companiilor de asigurări.

Beneficii

Dincolo de standardizarea facturării și codării, DSM oferă o serie de beneficii importante atât terapeutului, cât și clientului. Standardizarea diagnosticelor ajută la asigurarea faptului că clienții primesc un tratament adecvat și util, indiferent de locația geografică, clasa socială sau capacitatea de a plăti. Acesta oferă o evaluare concretă a problemelor și ajută la dezvoltarea unor obiective specifice ale terapiei, precum și un standard de măsură în evaluarea eficacității tratamentului. În plus, DSM ajută la cercetarea în domeniul sănătății mintale. Listele de verificare a diagnosticului ajută la asigurarea faptului că diferite grupuri de cercetători studiază de fapt aceeași tulburare psihică. Pentru terapeut, DSM elimină o mare parte din presupuneri. Diagnosticarea corectă și tratamentul bolilor psihice rămân o artă, dar criteriile de diagnostic DSM servesc drept un fel de hartă de ghidare.

Inconveniente

Mulți critici ai DSM o consideră o simplificare a mereu schimbătorului comportament uman. Unii atrag atenția asupra faptului că prin reducerea problemelor complexe la etichete și numere, comunitatea științifică riscă să piardă potențialul elementului uman unic. Riscurile posibile includ diagnosticarea greșită sau chiar supra-diagnoza, în care grupuri vaste de persoane sunt etichetate ca având o tulburare, pur și simplu deoarece comportamentul lor nu se aliniază întotdeauna cu actualul „ideal”. Tulburarea de tip deficit de atenție a copiilor și hiperactivitatea sunt deseori menționate ca exemplu. Alte riscuri implică posibilitatea de stigmatizare. Unii terapeuți acordă o atenție deosebită pentru a evita atașarea de etichete pacienților, dar, din motive de asigurare, pensionare etc., poate fi necesar un diagnostic specific.

Concluzie

DSM este proiectat pentru a fi folosit ca unul dintre instrumentele necesare pentru diagnosticarea și tratamentul corect. Nu există niciun substitut al discernământului profesional din partea terapeutului.

Și acesta s-a dovedit a fi un curs interesant! Aștept cu interes următoarea experiență!” – Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG

prof. Raluca Brad