Cercetătorii Henri B. Kagan și Kenso Soai au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2026 pentru contribuțiile lor la înțelegerea și controlul asimetriei moleculare, un fenomen cu implicații importante în dezvoltarea medicamentelor, a parfumurilor și a materialelor noi.

Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat, la 7 octombrie 2026, acordarea Premiului Nobel pentru Chimie cercetătorilor Henri B. Kagan și Kenso Soai, pentru descoperirile lor privind efectele neliniare și autocataliza în sinteza organică asimetrică.

Deși poate părea un subiect rezervat exclusiv laboratoarelor de cercetare, această descoperire contribuie la înțelegerea unor procese chimice fundamentale, cu aplicații concrete în industrie și în domeniul farmaceutic.

Ce sunt moleculele „în oglindă”?

Unele molecule, precum aminoacizii, pot exista în două forme care se raportează una la cealaltă asemenea imaginii unui obiect reflectat într-o oglindă. Aceste forme se numesc enantiomeri și au aceeași formulă moleculară, dar o structură tridimensională diferită.

Această diferență este deosebit de importantă în organismele vii. Sistemele biologice sunt sensibile la forma spațială a moleculelor, iar cele două variante ale aceleiași substanțe pot avea efecte diferite.

De exemplu, în procesele biologice, forma unei molecule poate influența modul în care aceasta interacționează cu enzimele, receptorii sau alte structuri celulare. Din acest motiv, obținerea selectivă a unui anumit enantiomer reprezintă un obiectiv important în sinteza substanțelor utilizate pentru fabricarea medicamentelor.

Henri B. Kagan și controlul reacțiilor chimice

Potrivit comunicatului Academiei Regale Suedeze de Științe, Henri B. Kagan a descoperit o modalitate inovatoare de a controla reacțiile chimice, permițând obținerea unui exces mai mare al uneia dintre cele două forme în oglindă ale unei molecule.

Contribuția sa a deschis noi perspective pentru chimiștii care urmăresc să producă substanțe cu o structură tridimensională bine definită. Controlul acestei structuri este esențial în numeroase procese de sinteză organică, în special atunci când proprietățile biologice ale unei substanțe depind de configurația sa moleculară.

Descoperirile asociate cercetărilor sale au avut o influență importantă asupra dezvoltării metodelor utilizate în industria farmaceutică, dar și în obținerea aromelor, parfumurilor și a unor materiale noi.

Kenso Soai și reacția chimică remarcabilă

Cel de-al doilea laureat, Kenso Soai, a conceput o reacție chimică în care se poate forma selectiv o singură formă moleculară dintre cele două posibile, printr-un proces de amplificare a asimetriei.

Un element esențial al acestei cercetări este autocataliza. Într-o reacție autocatalitică, unul dintre produșii reacției contribuie la accelerarea propriei formări. În anumite condiții, acest mecanism poate amplifica o diferență inițială foarte mică între cele două forme moleculare.

Potrivit Academiei Suedeze, reacția Soai reprezintă un reper important în studiul sintezei organice asimetrice și al modului în care poate apărea și se poate amplifica predominanța unei anumite forme moleculare.

Cercetările contribuie, de asemenea, la aprofundarea unei întrebări fundamentale: cum a apărut asimetria moleculară caracteristică vieții și de ce organismele vii utilizează predominant anumite forme ale moleculelor.

Cine sunt laureații Nobel pentru Chimie din 2026?

Henri B. Kagan s-a născut în 1930, la Boulogne-Billancourt, în Franța. A obținut doctoratul în anul 1960, la Collège de France, și a devenit profesor emerit la Université Paris-Sud. Cercetările sale au contribuit la dezvoltarea chimiei organice asimetrice.

Kenso Soai s-a născut în 1950, la Hiroshima, în Japonia. A obținut doctoratul în anul 1979, la Universitatea din Tokyo, și a devenit profesor emerit la Universitatea de Științe din Tokyo. Activitatea sa științifică este asociată cu cercetările privind autocataliza și amplificarea asimetriei moleculare.

Premiul Nobel 2026: contribuții importante în știință

Premiul Nobel pentru Chimie a fost al treilea anunțat în cadrul seriei de distincții științifice din 2026.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica, un domeniu care permite studierea și controlul activității celulare cu ajutorul luminii.

Premiul Nobel pentru Fizică i-a revenit cercetătorului Francis Halzen, pentru contribuțiile decisive la dezvoltarea observatorului de neutrini IceCube și pentru descoperirea neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică.

Prin recunoașterea cercetărilor din chimie, medicină și fizică, Premiile Nobel 2026 evidențiază importanța cercetării fundamentale și rolul său în aprofundarea cunoașterii științifice, cu potențiale beneficii pentru sănătate, tehnologie și înțelegerea lumii în care trăim.

prof. Raluca Brad