Pentru mulți oameni, muzica este lumina vieții. Ea inspiră, încurajează, emoționează și îi apropie pe oameni. Dincolo de valoarea sa artistică și culturală, muzica are și o importantă dimensiune asupra sănătății, fiind asociată cu efecte benefice asupra creierului, stării emoționale și stării generale de bine.

Muzica face parte din existența umană încă din cele mai vechi timpuri. Cântatul, fredonatul și ritmul par să fie forme naturale de exprimare, întâlnite în toate culturile lumii. Deși fiecare cultură are propriile sale forme muzicale, muzica reprezintă un limbaj universal, capabil să transmită emoții și să creeze conexiuni între oameni.

Ziua Internațională a Muzicii

Ziua Internaţională a Muzicii (International Music Day) este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 octombrie.

Iniţiată în anul 1975 de lord Yehudi Menuhin, a fost organizată pentru prima dată de Consiliul Internaţional de Muzică (International Music Council – IMC) la 1 octombrie 1975, în conformitate cu rezoluţia adoptată în cadrul celei de a 15-a Adunări Generale de la Lausanne, în 1973.

Propunerea de a dedica o zi muzicii a fost făcută atât de renumitul violonist şi muzicolog Yehudi Menuhin, cât şi de Boris Yarustowski – preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Muzicii al UNESCO, care au semnat o scrisoare, în acest sens, pe 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia, potrivit www.imc-cim.org.

Astăzi, această zi reprezintă o oportunitate de a celebra muzica în toate formele sale și de a reflecta asupra rolului pe care aceasta îl poate avea în viața noastră și în menținerea stării de bine.

Muzica și creierul

Muzica implică numeroase regiuni ale creierului, fiind capabilă să influențeze procese cognitive, emoționale și motorii. Atunci când ascultăm o melodie, creierul nu percepe doar sunete, ci procesează simultan ritmul, tonalitatea, memoria, emoțiile și anticiparea.

Ascultarea muzicii plăcute poate activa circuitele cerebrale implicate în recompensă și plăcere. De aceea, o melodie preferată poate produce o stare de bucurie, relaxare sau confort emoțional.

Muzica este, de asemenea, strâns legată de memorie. Uneori, câteva secunde dintr-o melodie sunt suficiente pentru a readuce în minte o persoană, un loc sau un eveniment petrecut cu mulți ani în urmă. Această legătură dintre muzică și memorie este deosebit de interesantă în domeniul îngrijirilor și al intervențiilor pentru persoanele cu tulburări cognitive.

Muzica și sănătatea emoțională

Una dintre cele mai cunoscute utilizări terapeutice ale muzicii este sprijinirea reglării emoționale.

Muzica poate contribui la reducerea tensiunii psihice și poate facilita relaxarea. O melodie lentă și familiară poate favoriza o stare de calm, în timp ce o muzică ritmată poate crește energia și motivația.

În același timp, muzica oferă o modalitate de exprimare a emoțiilor. Uneori, oamenilor le este dificil să exprime prin cuvinte ceea ce simt, însă o melodie poate deveni un mijloc de identificare, exteriorizare și procesare a emoțiilor.

În acest sens, muzica poate fi utilizată ca parte a unor intervenții terapeutice pentru susținerea persoanelor care se confruntă cu stres, anxietate, tristețe sau izolare socială. Ea nu înlocuiește tratamentul medical sau psihologic atunci când acestea sunt necesare, dar poate reprezenta un instrument complementar valoros.

Muzica, stresul și relaxarea

Stresul reprezintă una dintre problemele frecvente ale vieții moderne, iar muzica poate contribui la crearea unei stări de relaxare.

Ascultarea unei muzici preferate poate reduce senzația subiectivă de tensiune și poate favoriza o stare de liniște. Ritmul și caracteristicile muzicale pot influența respirația, activitatea cardiovasculară și nivelul de activare fiziologică.

Pentru unele persoane, muzica liniștită poate fi utilă înainte de culcare, în timpul exercițiilor de relaxare sau în perioadele de suprasolicitare. Alegerea muzicii este însă individuală: ceea ce relaxează o persoană poate fi neutru sau chiar stimulativ pentru alta.

Muzica și somnul

Muzica poate avea un rol important și în pregătirea organismului pentru somn. Ascultarea unor melodii liniștite, familiare și plăcute înainte de culcare poate contribui la relaxare și la reducerea preocupărilor care împiedică adormirea.

Unele cercetări au analizat utilizarea muzicii ca intervenție complementară pentru îmbunătățirea calității somnului, în special la persoanele care întâmpină dificultăți de relaxare.

Un element important îl reprezintă alegerea unui volum moderat și a unei muzici care nu stimulează excesiv. Scopul este crearea unui mediu calm și previzibil.

Muzica și durerea

Muzica este studiată și ca intervenție non-farmacologică adjuvantă în managementul durerii.

În anumite contexte medicale, ascultarea muzicii poate contribui la diminuarea percepției durerii și a anxietății asociate acesteia. Un posibil mecanism este reprezentat de orientarea atenției către stimulul auditiv și de modificarea răspunsului emoțional la situația dureroasă.

Muzica nu elimină cauza durerii și nu înlocuiește analgezia sau tratamentul prescris, însă poate fi utilizată împreună cu acestea pentru a contribui la confortul pacientului.

Acest aspect este deosebit de important în îngrijirea centrată pe persoană, deoarece pacientul poate participa activ la alegerea muzicii și la crearea unui mediu cât mai confortabil.

Muzica și recuperarea

Ritmul muzical poate fi utilizat și în anumite programe de recuperare și reabilitare. Mișcarea sincronizată cu un ritm auditiv poate ajuta unele persoane să își organizeze mai bine mișcările și să mențină un anumit tempo.

De aceea, muzica poate fi întâlnită în intervenții de recuperare motorie, în activități de stimulare cognitivă și în programe destinate persoanelor cu anumite afecțiuni neurologice.

Interpretarea muzicală, cântatul la un instrument sau cântatul vocal pot implica simultan atenția, memoria, coordonarea, respirația și motricitatea fină, transformând activitatea muzicală într-o experiență complexă pentru creier.

Muzica în îngrijirea pacientului

Pentru cadrele medicale, muzica poate reprezenta și un element simplu prin care mediul de îngrijire poate deveni mai apropiat de nevoile pacientului.

O melodie preferată poate reduce sentimentul de singurătate, poate facilita comunicarea și poate oferi pacientului o formă de control asupra mediului în care se află. În cazul pacienților vârstnici, muzica familiară poate stimula amintiri și poate facilita interacțiunea.

În îngrijirea centrată pe persoană, este important ca preferințele pacientului să fie respectate. Nu există un singur tip de muzică potrivit pentru toată lumea. Genul muzical, volumul, durata și momentul ascultării trebuie adaptate persoanei și situației clinice.

Muzica – o resursă accesibilă pentru starea de bine

Unul dintre lucrurile remarcabile despre muzică este accesibilitatea sa. Nu este nevoie să fii muzician pentru a beneficia de plăcerea de a asculta o melodie, de a cânta sau de a participa la o activitate muzicală.

Fie că alegem muzică clasică, jazz, muzică tradițională, pop, rock sau orice alt gen care ne face plăcere, importantă este experiența personală pe care aceasta o creează.

Muzica poate însoți momentele de bucurie, dar și perioadele dificile. Ne poate ajuta să ne relaxăm, să ne mișcăm, să ne amintim, să comunicăm și să ne exprimăm.

Ziua Internațională a Muzicii este, astfel, mai mult decât o celebrare a artei. Este o invitație de a descoperi și redescoperi rolul muzicii în viața noastră, în relațiile dintre oameni și în susținerea stării de bine.

Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, înțelegerea relației dintre muzică, creier, emoții și comportament poate contribui la o perspectivă mai largă asupra îngrijirii pacientului – o îngrijire în care omul, cu nevoile sale fizice, psihologice, sociale și emoționale, se află în centrul atenției.

prof. Raluca Brad