În săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională, ne amintim de un mare om și un glorios sportiv al țării noastre – Ivan Patzaichin.

Azi, 26 noiembrie 2024, Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari sportivi din istoria României, ar fi împlinit vârsta de 75 de ani.

Din păcate, în anul 2021, a pornit cu lotca sa atât de iubită într-o călătorie fără întoarcere. Dar, ne-au rămas amintirile cu el, ne-au rămas marile sale victorii, care au bucurat inimile a milioane de oameni.

Ivan Patzaichin ne-a învățat că trebuie să fim mândri de rădăcinile noastre și să ne iubim locurile unde am venit pe această lume, așa cum el a iubit Delta Dunării, locul unde s-a născut și unde s-a întors mereu cu aceeași dragoste.

Ne-a învățat că prin muncă, determinare și o mare pasiune pentru ceea ce a făcut poți ajunge tot mai sus, cel mai sus.

Un om modest, dar cu o mare generozitate și putere de a se dărui pentru îndeplinirea obiectivelor.

***

Legendarul canoist a participat la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, cucerind patru medalii de aur – 1968, 1972, 1980, 1984 – și trei de argint. În plus, Ivan Patzaichin are în palmares 22 de medalii la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur. Alături de nume precum Ilie Năstase, Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi, Patzaichin a fost unul dintre sportivii care au dus România pe cele mai înalte culmi.

Patzaichin a intrat în istoria sportului mondial drept „Campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurile Olimpice din 1972, românului i s-a rupt pagaia imediat după startul în cursa de canoe simplu 1.000 m. Ivan Patzaichin a uimit pe toată lumea, vâslind cu ciotul rămas și terminând cursa în aplauzele tuturor celor prezenți. După ce a fost inițial descalificat, a fost primit în recalificări, și nu doar că a ajuns în finală, dar a cucerit aurul olimpic, în urma unei curse pe care a dominat-o cu autoritate.

Canoistul, născut la Mila 23, pe malurile Dunării, la 26 noiembrie 1949, a fost legitimat timp de 18 ani la clubul Sportiv Dinamo.

În 1984 s-a retras din activitate şi a devenit antrenor la Clubul Sportiv Dinamo. În anul 1986 a fost promovat ca antrenor la lotul naţional, pentru ca din 1995 să fie numit antrenor coordonator al lotului naţional olimpic. A reuşit să câştige peste 100 de medalii ca antrenor al lotului naţional şi olimpic de kaiac-canoe, calitate în care a fost prezent la Olimpiadele din 1992 – Barcelona, 1996 – Atlanta, 2000 – Sydney, 2004 – Atena, 2008 – Beijing.

A fost vicepreşedinte al Federaţiei Române de Kaiac-Canoe şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (ales în 1990), informează Agerpres.
În septembrie 2009, Ivan Patzaichin a anunţat că a renunţat la funcţia de la lotul naţional de kaiac-canoe.

Repere în timp:

• În anul 1968 a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, în 1982 pe cel de Maestru Internațional al Sportului, iar în 1991 pe cel de Antrenor Emerit.
• În 1990, președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO) Juan Antonio Samaranch i-a conferit Ordinul Olimpic de argint.
• În 2000 a primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în gradul de ofițer, iar în 2008 a primit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I.
• În 2010 a fost distins cu Decorația Regală „Nihil Sine Deo”.

În 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney, Ivan Patzaichin a avut cea mai mare performanță ca antrenor, când Florin Popescu și Mitică Pricop, elevii săi, au devenit campioni olimpici la C2-1.000 m.

sursa: www.digisport.ro

***

Echipele Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu” transmit un gând de recunoștință, în memoria marelui sportiv, prin vocea domnului director general, prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu – președintele Consiliului de Administrație: „Amiralul Ivan, un om care nu numai că a reușit în sport ce puțini alții au reușit pentru omenire și pentru România, dar care a știut să folosească aceste victorii pentru a educa generații de tineri și mai puțini tineri către Dragoste, Sport, Competitivitate, Apă, Natură și Delta Dunării. Este unul dintre cei mai Mari Educatori ai României din toate timpurile. Sunt deosebit de onorat și fericit pentru că l-am cunoscut. Va fi cu noi în permanență!”

prof. Raluca Brad