Elevii școlii noastre au avut ocazia să participe la o întâlnire foarte interesantă, din seria evenimentelor dedicate Educației pentru Sănătate.

Invitatul special a fost o absolventă a școlii noastre, Promoția anului 2000, doamna Georgeta Buzică, asistent medical Radiologie, secția Radiologie UPU – Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”.

Radiologia este specialitatea medicală care folosește imagistica medicală pentru a diagnostica și trata diverse afecțiuni.

O varietate de tehnici imagistice, cum ar fi radiografia, ecografia, tomografia computerizată (CT), medicina nucleară inclusiv tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sunt folosite pentru a diagnostica sau trata boli.

Asistentul medical este implicat în îngrijirea pacienților înainte și după imagini sau proceduri, inclusiv în administrarea de medicamente, monitorizarea semnelor vitale și monitorizarea pacienților sedați.

„Bolile au devenit tot mai ascunse și de aceea radiologia a devenit o specialitate medicală extrem de importantă. Pacientul trebuie să fie informat deoarece unii pacienți pot fi alergici la substanțele de contrast. Un alt aspect important se referă la efectuarea repetată și la întâmplare a investigațiilor radiante; trebuie să știm că poate deveni periculoasă pentru corpul uman și determină diferite schimbări.” – a spus Georgeta Buzică.

O temă de actualitate o reprezintă cancerul de sân. Invitata noastră ne-a vorbit despre importanța investigațiilor pentru depistarea acestei boli care afectează, din păcate, foarte multe femei din România.

Ce este mamografia?

Mamografia reprezintă o examinare a sânilor cu ajutorul razelor X, folosită pentru detectarea și diagnosticul afecțiunilor sânului.

Câte tipuri de mamografii există?

DE SCREENING – se efectuează regulat la femei asimptomatice care au peste 40 ani pentru a detecta orice anomalie suspectă sau orice modificare de la ultima mamografie efectuată.

DE DIAGNOSTIC – este recomandată la paciente simptomatice care au peste 35 ani (nodul, scurgere mamelonară, retracția mamelonului sau a pielii la nivelul sânului etc) sau după o mamografie de screening cu modificări prezente. Aceasta utilizează incidențe mamografice suplimentare pentru un diagnostic corect.

Ce înseamnă mamografie digitală 3D cu tomosinteză? În ce constă investigația și de ce este important să o efectuezi?

-Este cea mai nouă și avansată metodă de examinare a sânilor la femeile care au peste 40 de ani (cele mai expuse riscului de cancer).

-Depistează si caracterizează mai cu mai mare acuratețe formațiunile benigne sau maligne comparativ cu mamografia digitală standard 2D, în special în sânii denși.

-Mamografia 3D poate fi comparată cu o scanare computer tomografică a sânului, pe când o mamografie digitală simplă (imagine 2D) este o simplă radiografie a sânului.

-Evită unele controale suplimentare, biopsii sau chiar intervenții chirurgicale, ceea ce înseamnă mai puțină iradiere, mai puțin stres acumulat și mai puțini bani cheltuiți.

-Mamografia este singura metodă imagistică ce poate să evidențieze și să caracterizeze microcalcificările, care uneori pot fi singurul semn de cancer mamar.

-Scade numărul de diagnosticuri pozitive sau negative puse greșit. Formațiuni care la o mamografie standard par a fi cancer se dovedesc a fi în final țesut mamar normal.

Ce statistici recomandă mamografia?

–Depistarea precoce a unui cancer mamar (cu dimensiunea mai mică de 1 cm) permite vindecarea în peste 90% din cazuri.

-Se consideră că mamografia depistează tumori mamare mai devreme cu 3-4 ani înainte ca acestea să devină palpabile.

-Mamografia digitală cu Tomosinteză 3D a detectat cu 41% mai multe cancere invazive (cele mai agresive) și cu 29% mai multe cancere mamare per total comparativ cu cea standard 2D.

-Introducerea mamografiei ca metodă de screening a dus la scăderea ratei mortalității a cancerului de sân cu 30%. (sursa: www.donna-medicalcenter.ro)

Când se face o mamografie digitală 3D cu tomosinteză?

În general, tomosinteza sânului se realizează ca orice alt tip de mamografie, din 2 în 2 ani după împlinirea vârstei de 40 de ani, în lipsa unor simptome sau istoric personal/familial cu boala. Există și situații când mamografia se efectuează la vârste mai tinere, ca o completare la ecografia mamară, la recomandarea medicului.

În cazul femeilor cu risc crescut de a dezvolta cancer mamar (au avut deja cancer la sân, sau o leziune benignă mamară cu risc crescut, sau au în familie cazuri de cancer mamar sau ovarian), metodele de investigare sunt aceleași, dar intervalul de examinare se modifică, fiind mai frecvent.

Până la realizarea unei mamografii, foarte importantă este și autoexaminarea sânilor, care trebuie să constituie un obicei constant în viață femeii. Manevra de autoexaminare a sânilor este cea mai simpla și mai eficienta metoda prin care putem să diagnosticam precoce atât cancerul de sân,  dar și leziuni benigne și infecțiile, boli care pot fi tratate și vindecate.

Doamna Buzică a evidențiat și rolul alimentației în prevenirea cancerului. Este bine știut că o dietă sănătoasă, bogată în cereale integrale, fructe, semințe și legume, cu mai puțină carne roșie, și o reducere a consumului de carne conservată și de băuturi cu conținut mare de zahăr, protejează împotriva dezvoltării tumorale și contracarează în mod eficient recidiva. Acestea sunt de altfel și recomandările World Cancer Research Fund International privitoare la conduita alimentară care trebuie abordată în cazul pacienților oncologici.

„Printre investigațiile anuale necesare este bine să includem și o radigrafie pulmonară, mai ales în cazul fumătorilor.” – mai spune Georgeta Buzică. Radiografia pulmonară (toracică) este cea mai frecventă examinare radiologică. O radiografie toracică oferă imagini ale inimii, plămânilor, căilor respiratorii, vaselor de sânge, coloanei vertebrale și pereților toracici.

Există multe idei preconcepute cu privire la riscurile asociate expunerii la radiații și, în special, la cele emise de investigațiile imagistice. Fiecare persoană trebuie să se informeze corect cu privire la doza de radiații, pentru a putea decide când este necesar să se supună unor proceduri medicale care iradiază, ca tomografia computerizata (CT), și când să opteze pentru imagistica prin rezonanța magnetică (IRM) sau alte teste care nu iradiază.

Fiecare investigație imagistică are avantaje și dezavantaje. Doza este doar unul dintre factorii analizați în momentul în care se optează pentru o astfel de investigație. Sunt cântărite costurile, disponibilitatea aparatului, performanța și rapiditatea transmiterii rezultatelor, calitatea imaginii și acuratețea stabilirii diagnosticului, dar și confortul persoanei investigate.

Pot fi mai multe tipuri de investigații care să ofere aceeași precizie și acuratețe a diagnosticului, iar medicul specialist va decide împreună cu pacientul pe care să o folosească.

prof. Raluca Brad