Școala noastră a fost din nou alături de Federația Neguvernamentală Antidrog cu o echipă formată din elevi însoțiți de doamna prof. IuliaȚigănuș, la Palatul Național al Copiilor, la deschiderea Stagiunii de toamnă „Artă Contra Drog”.
Cu această ocazie, cei prezenți au vizionat piesa de teatru „Artă” de Yazmina Reza, în regia Teodorei Câmpineanu – un spectacol despre prietenie, despre adevăruri nespuse, despre Om. Spectacolul a fost un amestec de ludic și etic, alambicări psihologice și tot ceea ce constituie o relație interumană complicată.
O comedie inteligentă și savuroasă cu trei oameni, trei povești și o prietenie. Distinsă cu premiul Laurence Olivier pentru „Cel mai bun text de comedie”, Premiul Tony și Premiul Criticilor din New York (Best Comedy), „Artă” este cea mai jucată piesă a Yasminei Reza, tradusă în peste treizeci de limbi.
Evenimentul de la Palatul Copiilor face parte din Proiectul NO DRUGS REVOLUTION finanțat prin Programul de Interes Național în domeniul Prevenirii și Asistenței Medicale, Psihologice și Sociale a consumatorilor de droguri pentru perioada 2023 – 2026 și a fost inițiat de CIADO România.
Cum poate ajunge un tânăr să consume droguri?
*Dacă drogurile sunt ușor accesibile (fie că persoana cunoaște consumatori de droguri, fie pentru că în jurul locuinței sau școlii se găsesc distribuitori de droguri, fie pentru că frecventează locuri în care se consumă droguri), atunci tentația de a consuma crește. Ființa umană are tendința de a imita și de a fi la fel ca ceilalți. Tendința de a fi la fel cu ceilalți este foarte prezentă în adolescență, adolescentul dorind să arate și să se poarte în același mod ca și prietenii lui. Se ajunge, astfel la asocierea drogului cu grupul de amici și chiar dacă inițial consumul de droguri era privit ca fiind ceva rău, cu timpul acesta va căpăta atributul de firesc, normal și chiar plăcut.
*Situația materială deosebit de bună a familiei poate constitui un factor de risc, dacă familia exagerează în satisfacerea necesităților și dorințelor copilului. Din punct de vedere educativ, satisfacerea tuturor necesităților și dorințelor copilului nu are un efect pozitiv asupra acestuia. Aceasta poate conduce la formarea unor trăsături umane nedorite: apariția, indiferența, lenea, răsfățul. Sentimentul că totul se cuvine fără prea mari eforturi și senzația că tot ceea ce își dorește este benefic pot să apară. Sumele mari de bani puse la dispoziția copiilor fără a se cunoaște exact cum vor fi cheltuite pot constitui o tentație în a-și face rost de droguri. Aceasta, mai ales, dacă în anturajul lor există deja consumatori de droguri.
*Existența într-o familie a unui părinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente poate determina consumul de droguri, prin comportamente ce se învață, prin imitație. Mediul familial în care există un alcoolic este caracterizat prin certuri frecvente, chiar vătămări corporale grave și o atmosferă încărcată de tristețe. Comportamentul, ca modalitate de a reacționa la problemele vieții, se învață și prin imitație și în special prin imitarea părinților, uneori imitația nu este conștientă și, deși copilul respinge rațional comportamentul părintelui alcoolic, el ajunge să-l preia fără să conștientizeze acest lucru. Deși există o posibilitate mai mare de a deveni toxicodependent atunci când unul dintre părinți este alcoolic, nu înseamnă că întotdeauna se întâmplă așa. Uneori pot apărea și reacții de respingere totală a alcoolului și a tuturor substanțelor care pot crea dependență, astfel încât respectivul copil să nu consume niciodată alcool sau alte droguri.
*Există o relație cauzală între stilul de educație al părinților și consumul de droguri la copil – dacă educația copilului a fost excesiv de severă, a fost pedepsit drastic pentru orice greșeală, indiferent de gravitatea acesteia sau educația s-a caracterizat printr-o toleranță exagerată, copilului permițându-i-se totul fără a i se cere nimic în schimb. Educația primită în familie are un rol deosebit în formarea personalității copilului. O educație excesiv de severă poate dezvolta copilului sentimentul că nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate și unei indispoziții permanente. El va căuta să evadeze din mediul familial pentru a-și găsi un grup de prieteni care să-l accepte și să-l valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguranță, de dragoste, de acceptare) nesatisfăcute în propria familie îl vor face mai puțin selectiv în alegerea prietenilor și va cădea mai ușor în plasa întinsă de distribuitorii de droguri.
*O educație excesiv de toleranță poate induce copilului ideea că totul i se cuvine, că totul îi este permis. În plus, o astfel de educație dă naștere la o nevoie crescută de satisfacere imediată a dorințelor, fără a lua în calcul consecințele acestora. Aceste caracteristici îl fac pe tânărul căruia i s-a permis orice să fie mai vulnerabil în fața tentației drogurilor pentru că i s-a spus foarte rar NU și pentru că el nu a învățat să-ți spună NU. Dacă pentru aceeași faptă uneori copilul este pedepsit, iar alteori ignorat sau chiar lăudat, aceasta nu face decât să-l debusoleze și să-i creeze probleme ulterioare în a conștientiza ceea ce este bine și ceea ce e rău. Această debusolare poate vulnerabiliza copilul în fața consumului de droguri, el va putea spune NU când i se oferă un drog ilegal numai dacă are certitudinea că dacă accepta nu este bine.
*O comunicare deficitară între părinți și între aceștia și copii poate fi un factor de risc pentru consumul de droguri. Lipsa de comunicare în familie, asociată cu violența, constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea sentimentului că nu este înțeles și iubit. Numai buna comunicare în familie poate ajuta copilul să-și transmită stările. Buna comunicare dintre copil și părinți îi oferă copilului sentimentul că este iubit, înțeles și ajutat în situațiile dificile.
*Dificultățile școlare, problemele sociale apărute ca urmare a unei deficiente fizice, mintale sau unei tulburări de personalitate pot facilita consumul de drog. Dificultățile școlare și problemele sociale creează sentimente de neîncredere în propria persoană, tristețe, însingurare și uneori complexe de inferioritate. Aceasta vulnerabilizează persoană în fața consumului de droguri, căci ea este receptivă față de orice ar putea s-o desprindă, măcar puțin, din realitatea personală dureroasă. În cazul tulburărilor de comportament, adolescentul se caracterizează prin existența unei structuri de personalitate impulsive, printr-o scăzută capacitate de autocontrol. Acestea îl pot împinge pe individ să întreprindă diverse acțiuni, fără să se gândească prea mult înainte. Existența unui singur părinte ca urmare a divorțului sau a decesului unuia dintre părinți are legătura cu consumul de droguri. Datorită egocentrismului său, adolescentul pune deseori aceste evenimente pe seama lui. El se simte vinovat pentru divorțul părinților, pentru decesul acestora. De multe ori se întâmplă ca părintele cu care a rămas adolescentul să nu fie cel mai apropiat de acesta sau să-l considere vinovat pentru evenimentele din familie. Într-o astfel de familie, consumul de droguri poate apărea foarte ușor.” (sursa: www.antidrog.eu/no-drugs-revolution/)
prof. Raluca Brad
