Explozia cazurilor de cancer intestinal (colorectal) la tineri este un fenomen îngrijorător care a fost observat în ultimele decenii. Deși cancerul colorectal este mai frecvent la persoanele de vârsta a treia sau a patra, studiile recente sugerează o creștere semnificativă a incidenței acestuia la tineri, sub 50 de ani. Aceasta poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv:
- Modificările stilului de viață: Dietele bogate în grăsimi, zaharuri și alimente procesate, alături de consumul scăzut de fibre, pot contribui la dezvoltarea cancerului intestinal. De asemenea, lipsa activității fizice și obezitatea sunt factori de risc.
- Factori genetici: Unele tulburări genetice, cum ar fi sindromul Lynch, pot crește riscul de cancer colorectal la tineri. Testarea genetică poate fi utilă în identificarea riscurilor.
- Infecții și inflamații cronice: Afecțiuni precum boala Crohn și colita ulcerativă, care provoacă inflamație cronică la nivelul intestinului, sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal.
- Factori de mediu și comportamentali: Consumul de alcool și tutun poate, de asemenea, să crească riscul. Expunerea la substanțe chimice toxice și poluare poate fi, de asemenea, o cauză.
Această creștere a cazurilor de cancer intestinal la tineri a determinat autoritățile de sănătate să recomande monitorizarea mai atentă a tinerelor persoane cu factori de risc, inclusiv prin teste de screening mai devreme pentru cei cu istorii familiale relevante.
Este important ca tinerii să fie conștienți de simptomele cancerului intestinal, cum ar fi durerile abdominale, modificările ritmului intestinal (diaree, constipație), sângele în scaun sau pierderea inexplicabilă în greutate, și să solicite ajutor medical în cazul în care aceste simptome persistă. Detectarea precoce poate îmbunătăți semnificativ șansele de tratament eficient.
Potrivit site-ului www.jurnalul.ro care citează surse din Jurnalul European de Nutriție, principalul vinovat pentru creșterea într-un ritm alarmant a persoanelor sub 50 de ani diagnosticate cu afecțiuni oncologice digestive este dieta modernă, caracterizată printr-un consum ridicat de carne roșie și procesată, fast-food, cereale rafinate, alcool și băuturi îndulcite cu zahăr.
Potrivit specialiștilor, alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, legumele, migdalele, nucile, semințele de in, turmericul, ghimbirul, usturoiul, citricele, peștele gras și legumele colorate sunt toate antiinflamatoare, în timp ce carnea roșie, băuturile zaharoase și carbohidrații rafinați, cum ar fi cei din pâinea albă, au efecte inflamatorii. De asemenea, pot crește rezistența la insulină, iar acest lucru crește, la rândul său, riscul de cancer.
Cancerele gastrointestinale sunt responsabile pentru unul din trei decese cauzate de cancer la nivel mondial și pot apărea, practic, oriunde în sistemul digestiv, de la gât la stomac, pancreas, intestine, rect și anus. Mai mult, se preconizează că acest tip de cancer va ucide 1,6 milioane de oameni, la nivel global, în 2040.
În România, cancerul colorectal (intestinal) se regăsește în primele trei cele mai frecvente afecțiuni oncologice, atât la femei, cât și la bărbați, iar oncologii se așteaptă ca numărul cazurilor să crească.
„Din nefericire, proiecțiile pentru România arată o creștere a incidenței cazurilor de cancer. Pentru perioada 2020-2040, incidența va crește global cu 6-7%, cu peste 10% la cancerul gastric, de pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal, atât la bărbați, cât și la femei. La noi în țară, afecțiunile oncologice sunt caracterizate de o rată standardizată pe vârstă a mortalității mai mare decât media UE în 2020, de lipsa unor programe sistematice de screening și de numeroase provocări pentru pacienți și aparținători. Este nevoie de măsuri urgente în toate aspectele managementului bolii, de la prevenție, screening, diagnostic, acces la tratament și sprijin psihosocial, deoarece statisticile nu sunt deloc încurajatoare”, a declarat dr. Răzvan Curcă, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), într-un interviu publicat pe site-ul www.politicidesanatate.ro
sursa: www.jurnalul.ro
prof. Raluca Brad
