10 octombrie marchează, la nivel global, Ziua Mondială a Sănătății Mintale, o inițiativă anuală menită să crească gradul de conștientizare asupra importanței sănătății psihice. Tema din acest an, aleasă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), este „Accesul la servicii: Sănătatea mintală în situații de catastrofă și urgență” – o temă de maximă actualitate, având în vedere crizele umanitare, dezastrele naturale și conflictele care afectează milioane de oameni la nivel mondial.

Un impact nevăzut: suferința psihică în timpul urgențelor

Potrivit OMS, tulburările mintale se află printre principalele cauze de dizabilitate în lume, iar în perioade de criză, accesul la servicii psihologice și psihiatrice devine și mai dificil.

Conflictele, dezastrele și urgențele sanitare au un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Se estimează că aproximativ 1 din 5 persoane din zonele afectate de conflict suferă de o afecțiune mintală. Experimentarea fricii, anxietății sau tristeții în astfel de circumstanțe este o reacție normală la evenimente foarte stresante.

Sănătatea mintală este esențială pentru reconstruirea vieții      
Pe lângă hrană, apă și medicamente, supraviețuitorii au nevoie și de sprijin psihosocial și de sănătate mintală pentru a face față, a se recupera și a se reconstrui.

Sănătatea mintală și sprijinul psihosocial sunt esențiale

În timpul crizelor, aproape toată lumea se confruntă cu suferință și perturbări sociale. Locuințele sunt pierdute, familiile sunt separate, iar comunitățile sunt distruse. Aproape toți cei afectați se confruntă cu suferință emoțională și legături comunitare perturbate. Aceste probleme persistă adesea mult timp după ce siguranța fizică este restabilită, subminând recuperarea și reziliența. Persoanele cu afecțiuni mintale semnificative nu trebuie lăsate fără îngrijire și sprijin. Continuitatea îngrijirii este o prioritate în timpul și după orice urgență.

Migranții și refugiații se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală pe parcursul călătoriei lor

Migranții și refugiații se confruntă cu multipli factori de stres pe parcursul călătoriei lor – de la conflicte și strămutare la călătorii periculoase și provocări de integrare în țările gazdă. Până la sfârșitul anului 2024, peste 123 de milioane de oameni au fost strămutați forțat în întreaga lume. Un procent uimitor de 71% dintre aceștia sunt găzduiți în țări cu venituri mici și medii, unde sistemele de sănătate sunt deja supuse unor presiuni. În aceste contexte, accesul la servicii de sănătate mintală este extrem de limitat.

Integrarea sănătății mintale consolidează răspunsul la situații de urgență

Transformarea sănătății mintale și a sprijinului psihosocial într-o parte esențială a răspunsului la situații de urgență nu numai că salvează vieți, ci și consolidează comunitățile și sistemele de sănătate pentru viitor.

OMS recomandă integrarea sprijinului psihosocial în planurile naționale de pregătire pentru situații de urgență, dar și formarea personalului medical pentru a oferi primul ajutor psihologic.

Totodată, urgențele scot în evidență nevoia acută de sisteme de îngrijire mintală mai eficiente, care să implice investiții susținute și colaborare între instituții publice și societatea civilă.

Îngrijirea incluzivă a sănătății mintale duce la comunități mai puternice

Sprijinul incluziv trebuie să ajungă la copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități, refugiați și persoane cu afecțiuni mintale preexistente, inclusiv la cele din instituții. Abordarea barierelor precum stigmatizarea, discriminarea, costurile și limba este esențială.

Protejați bunăstarea lucrătorilor umanitari

Lucrătorii umanitari se confruntă cu stres extrem și sunt adesea afectați direct de crizele la care răspund. Organizațiile ar trebui să ofere odihnă, supraveghere, sprijin reciproc și programe de sănătate mintală la locul de muncă pentru a susține un răspuns umanitar eficient.

Un apel global pentru acțiune

Organizația Mondială a Sănătății subliniază, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, că sănătatea mintală trebuie să fie o prioritate strategică, nu un subiect marginal. În prezent, OMS și partenerii săi internaționali coordonează acțiuni de sprijin psihosocial în peste 50 de țări afectate de conflicte sau dezastre.

„Sănătatea mintală trebuie considerată o responsabilitate colectivă și o prioritate pe termen lung”, transmite OMS, încurajând guvernele și organizațiile să dezvolte politici publice și servicii accesibile pentru toți cei afectați de traume, stres sau tulburări emoționale.

Crizele umanitare, războaiele, dezastrele naturale – toate aceste evenimente lasă urme adânci nu doar în plan fizic sau economic, ci și în plan emoțional.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2025 ne reamintește că fără sănătate mintală, nu există sănătate completă. Iar în fața urgențelor, accesul rapid la servicii psihologice poate face diferența dintre recuperare și agravare.

Este momentul ca sănătatea mintală să fie integrată în toate politicile publice majore – de la educație și sănătate, până la pregătirea pentru dezastre – pentru a construi o societate mai rezilientă și mai empatică.

Sursa: www.who.int

Situația din România

La nivel național, datele sunt alarmante. Un raport UNICEF din 2022 estima că aproximativ 22.000 de copii și tineri din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. Mai mult, aproape 9% dintre copiii români au nevoie, anual, de servicii specializate, însă accesul la tratament rămâne limitat, în special în mediul rural.

De cele mai multe ori, părinții se adresează medicilor de familie sau pediatrilor, iar cazurile ajung rar la specialiști în psihiatrie pediatrică. Situația este agravată de numărul redus de consilieri școlari – în medie, un consilier deservește 1.200 de elevi – și de lipsa locurilor în rezidențiat pentru psihiatrie pediatrică.

Copiii din zonele rurale sau cei din medii vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Peste 40% dintre noile cazuri diagnosticate cu tulburări din spectrul autist provin din mediul rural, conform acelorași date UNICEF. Această realitate evidențiază o nevoie urgentă de investiții în infrastructura psihiatrică pediatrică, dar și de programe de prevenție și educație pentru sănătate mintală în școli și comunități.

Sursa: www.unicef.org

prof. Raluca Brad