În fiecare an, pe 31 mai, este marcată Ziua Mondială Fără Tutun (World No Tobacco Day -WNTD), un prilej global de conștientizare asupra efectelor devastatoare ale consumului de tutun și nicotină. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) printr-o rezoluție adoptată în anul 1987, fiind marcată pentru prima dată în 1988, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la fondarea OMS. În același an, o nouă rezoluție a stabilit data oficială a acestei zile – 31 mai.
Tema anului 2025: „Produse strălucitoare. Intenții întunecate. Demascarea atractivității” (Bright products. Dark intentions. Unmasking the Appeal)
Pentru 2025, tema aleasă de OMS face un apel direct la demascarea strategiilor înșelătoare utilizate de industriile tutunului și nicotinei, care vizează atragerea noilor generații prin produse aparent inofensive, dar profund nocive. Sub o imagine atent construită – arome atractive, design modern, campanii de influenceri – se ascund pericole reale. Copiii și adolescenții devin astfel ținte directe, manipulați fără scrupule pentru profitul acestor industrii.
Potrivit OMS, se estimează că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani consumă produse din tutun la nivel mondial. În multe țări, utilizarea țigărilor electronice este mai frecventă în rândul tinerilor decât în rândul adulților. Platformele de socializare joacă un rol major în această tendință: conținutul de promovare pentru țigări electronice, pliculețe cu nicotină și produse din tutun încălzit a fost vizualizat de peste 3,4 miliarde de ori.
Aromele – capcana periculoasă pentru tineri
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra utilizării intensive a aromelor și a altor substanțe chimice pentru a atrage și a crea dependență în rândul adolescenților și a nefumătorilor.
Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare sănătății și nu există un nivel sigur de expunere la tutun.
O varietate de arome (peste 16.000 de arome), de la cele fructate și dulci, până la cele mentolate, sunt adăugate produselor din tutun nu numai pentru a îmbunătăți gustul, ci și pentru a masca asprimea naturală a nicotinei și a altor substanțe chimice toxice. Pe lângă arome, o serie de alte substanțe chimice sunt adăugate produselor din tutun crescând absorbția nicotinei și intensificând efectele sale adictive. Aceste substanțe, deși adesea considerate ingrediente inofensive sunt, în realitate, amplificatori farmacologici ai dependenței.
În ochii neavizați ai copiilor și adolescenților, aromele și aditivii chimici au potențialul de a crește atractivitatea și de a transforma produsele nocive din tutun și cele conexe în produse asemănătoare unor dulciuri tentante, fapt care conduce la falsa percepție de minimizare a riscurilor și la crearea unei noi generații de consumatori dependenți.
Adolescenții care utilizează țigări electronice cu arome sunt de trei ori mai predispuși să continue vapatul și să inițieze ulterior fumatul de țigări tradiționale, comparativ cu cei care folosesc produse din tutun fără arome.
Marketingul intensiv prin intermediul rețelelor sociale susține promovarea noilor produse din tutun ca produse sofisticate, inovative, oferind utilizatorilor o modalitate de a se bucura de produse din tutun cu risc redus și fără fum. Folosirea țigărilor electronice și a altor produse din tutun încălzit în locuri publice, unde fumatul clasic este interzis, riscă să facă din nou acceptat fumatul în aceste spații.Tutunul a rămas principalul factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.
Impactul devastator asupra sănătății
Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică. În ultimii ani, tot mai mulți fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradițional precum produsele din tutun încălzit (HTP), sistemele electronice de livrare a nicotinei (ENDS) și sistemele electronice de livrare fără nicotină (ENNDS), fiind determinați în a face această schimbare în urmapromovării acestora ca soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate. Mulți utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenția inițială era de a diminua consumul unui alt produs din tutun. Utilizarea acestor produse alternative a crescut alarmant printre minori și tinerii nefumători.
Tutunul este responsabil de peste 8 milioane de decese anual, la nivel global. Din acestea, 1,2 milioane sunt cauzate de expunerea pasivă la fumul de țigară. În Uniunea Europeană, aproximativ 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza fumatului, iar jumătate dintre fumători decedează prematur, cu o medie de 14 ani mai devreme decât speranța de viață estimată.
În România, prevalența fumatului a rămas apropiată de media UE și a înregistrat o reducere modestă în ultimii ani (19% în 2019 comparativ cu 20% în 2014). Vaping-ul pare să fie mai puțin popular în rândul adulților din România decât în UE. Cu toate acestea, prevalența fumatului în rândul adolescenților români a fost ușor mai ridicată decât media UE în 2014 și, deși a scăzut cu 21% la nivelul UE, acesta a rămas constantă în România în perioada 2014-2022. Până în anul 2022, ponderea adolescenților români care au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile a fost cu 35% mai mare decât media UE (23% în România și 17% la nivelul UE). În plus, 43% dintre adolescenții din România au declarat că au folosit la un moment dat o țigară electronică, comparativ cu 35% dintre adolescenții din UE.
Mesajul OMS: Protejați generațiile actuale și viitoare
În fața unui pericol perfid, dar prevenibil, OMS subliniază nevoia de reglementări mai stricte pentru a limita atractivitatea acestor produse și a combate strategiile agresive de marketing ale industriei. Combaterea fumatului nu este doar o luptă pentru sănătate, ci și un angajament pentru protejarea viitorului copiilor noștri.
surse: www.who.int
prof. Raluca Brad
