În fiecare an, la 26 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Contracepției, o ocazie importantă pentru promovarea informării corecte privind sănătatea sexuală și reproductivă și pentru conștientizarea dreptului fiecărei persoane de a avea acces la informații și la metode contraceptive sigure și eficiente.

Alegerea unei metode contraceptive reprezintă o decizie individuală și informată, care trebuie să țină cont de eficacitatea metodei, starea de sănătate, preferințele personale, stilul de viață și planurile reproductive. Nevoile contraceptive se pot modifica de-a lungul vieții, iar consilierea oferită de un profesionist din domeniul sănătății poate contribui la alegerea metodei potrivite și la utilizarea corectă a acesteia.

Ce sunt metodele contraceptive?

Metodele contraceptive permit prevenirea unei sarcini nedorite. Metodele moderne sunt, în general, sigure și eficiente atunci când sunt utilizate corect, iar unele dintre acestea pot avea și beneficii suplimentare pentru sănătate.

Există mai multe tipuri de metode contraceptive, fiecare având caracteristici, avantaje și particularități de utilizare diferite:

• dispozitivele intrauterine (DIU) și implanturile contraceptive sunt metode reversibile, cu durată lungă de acțiune și eficacitate ridicată;
• pilulele contraceptive, injecțiile, plasturii și inelele vaginale necesită administrare sau înlocuire regulată;
• prezervativul contribuie atât la prevenirea sarcinii, cât și la reducerea riscului de infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV și hepatita B. În cazul HPV, prezervativul reduce riscul de transmitere, dar nu oferă protecție completă;
• există și metode permanente de contracepție;
• metodele bazate pe recunoașterea fertilității reprezintă o altă categorie, eficacitatea acestora depinzând într-o măsură mai mare de utilizarea corectă și consecventă.

Nu există o singură metodă potrivită pentru toate persoanele. Alegerea trebuie făcută în funcție de nevoile și particularitățile fiecărei persoane, cu ajutorul informațiilor medicale corecte și, atunci când este necesar, al unui specialist.

Contracepția – o nevoie importantă la nivel global

La nivel mondial, 871 de milioane de femei utilizau metode moderne de contracepție în anul 2024, iar aproape 78% dintre femeile cu vârsta între 15 și 49 de ani care doreau să evite o sarcină utilizau o metodă modernă.

Cu toate acestea, peste 250 de milioane de femei aveau încă o nevoie neacoperită de contracepție modernă.

Și în România datele disponibile indică persistența unei nevoi neacoperite de contracepție modernă, ceea ce evidențiază importanța accesului la informații, metode și servicii de sănătate reproductivă.

Adolescenții și importanța informației corecte

Pentru adolescenți și tineri, accesul la informații corecte, clare și adaptate vârstei este deosebit de important. Debutul vieții sexuale poate avea loc înainte ca aceștia să dispună de toate informațiile și resursele necesare pentru prevenirea unei sarcini nedorite sau a unei infecții cu transmitere sexuală.

Datele studiului YRBSS România 2022–2023, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică pe un eșantion de 22.039 de elevi de liceu, oferă o imagine concretă asupra situației:

• 26,56% dintre elevi au declarat că au avut raport sexual cel puțin o dată;
• 7,7% au declarat că primul raport sexual a avut loc înainte de vârsta de 15 ani;
• dintre liceenii care au avut raport sexual, 76,4% au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente;
• cel mai frecvent utilizată metodă a fost prezervativul – 73,3%;
• dintre fetele care au avut vreodată raport sexual, 6,7% au declarat că au avut cel puțin o sarcină.

Aceste date subliniază necesitatea ca adolescenții să aibă acces la informații bazate pe dovezi despre sănătatea sexuală și reproductivă, despre eficacitatea și utilizarea corectă a metodelor contraceptive și despre prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală.

Amânarea începerii vieții sexuale este, de asemenea, o opțiune personală. Atunci când adolescenții devin activi sexual, accesul la servicii de sănătate adaptate vârstei și nevoilor lor poate contribui la reducerea riscurilor.

Sarcina în adolescență – o problemă importantă de sănătate publică

Sarcina în adolescență rămâne o problemă importantă de sănătate publică. Sarcinile și nașterile la vârste tinere sunt asociate cu riscuri mai mari pentru mamă și copil, inclusiv naștere prematură, greutate mică la naștere și alte rezultate materne și perinatale nefavorabile.

Consecințele nu se limitează la domeniul medical. O sarcină în adolescență poate avea implicații asupra continuării educației, integrării sociale și oportunităților profesionale.

În România, dimensiunea fenomenului rămâne importantă. Rata natalității la fetele cu vârsta între 10 și 14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar la grupa de vârstă 15–19 ani este de 3,4 ori mai mare.

În anul 2024, au fost înregistrate 13.816 nașteri la mame cu vârsta sub 20 de ani, dintre care:

• 594 la fete cu vârsta sub 15 ani;
• 13.222 la adolescente cu vârsta între 15 și 19 ani.

Aceste cifre evidențiază importanța prevenirii sarcinilor nedorite și a accesului adolescenților la informații și servicii de sănătate adecvate.

Informarea înseamnă prevenție

Prevenirea sarcinilor nedorite, inclusiv a sarcinilor în adolescență, presupune mai mult decât existența metodelor contraceptive.

Este nevoie de:

🔹 informații corecte și bazate pe dovezi;
🔹 acces efectiv la metode contraceptive sigure și eficiente;
🔹 servicii de sănătate accesibile și adaptate nevoilor individuale;
🔹 consiliere și sprijin din partea profesioniștilor din sănătate;
🔹 alegeri responsabile și informate;
🔹 utilizarea corectă și consecventă a metodei alese.

Sănătatea sexuală și reproductivă face parte din sănătatea generală, iar educația pentru sănătate poate contribui la prevenirea unor situații cu impact important asupra vieții și viitorului unei persoane.

Informează-te! Alege informat!

Alege metoda potrivită pentru tine, informează-te cu privire la modul corect de utilizare și asigură-te că o folosești corect și de fiecare dată!

O decizie informată înseamnă grijă față de propria sănătate, față de propriile planuri de viață și față de viitor.

sursa: www.insp.gov.ro

prof. Raluca Brad