Ziua Internațională a Muncii, 1 Mai, este sărbătorită în fiecare an în peste 80 de țări din întreaga lume. Pandemia de coronavirus și restricțiile impuse de situația de urgență ne aduc însă un 1 Mai diferit.

Cum a apărut sărbătoarea pe care în alţi ani o petreceam împreună cu prietenii la iarbă verde sau la mare?

Data nu a fost aleasă nicidecum întâmplător, ci este legată de un eveniment istoric din Statele Unite. Iată ce semnificație are această zi și de ce sunt reglementate cele opt ore de lucru pe zi.  

La scurt timp după încheierea războiului civil american, oamenii din mai multe oraşe au cerut scăderea programului de lucu de la zece la opt ore. O lege în acest sens a fost adoptată doar în câteva state. În anul 1886, pe data de 1 mai, are loc în Chicago o grevă organizată de Federaţia Sindicatelor din Statele Unite şi Canada. Peste 40.000 de oameni au ieşit atunci pentru a cere introducerea stipulaţiei: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. Protestul început paşnic s-a întins pe mai multe zile, în care au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine.

Ziua Muncii a fost recunoscută oficial în 1889 de Primul Congres Socialist Internaţional de la Paris pentru a comemora lupta dintre Uniune şi forţele statului Chicago. Federaţia Sindicală se va dezice de data de 1 Mai şi de numele de Ziua Muncii în secolul 20 din mai multe motive: făcea trimitere la evenimentele violente dintre sindicate şi autorităţi, dar motivul principal a fost creşterea curentului comunist din lume, care a îmbrăţişat cu drag acestă sărbătoare ce se potrivea discursului promovat.

În SUA sărbatoarea dedicată muncitorilor se comemorează la începutul lunii septembrie.

În restul lumii, sărbătoarea a fost instituită în multe state pe data de 1 Mai sau în prima zi de luni din Mai. Există şi țări unde sărbătoarea muncii s-a transformat în săptămâna muncii, precum Africa de Sud. În China se întinde pe trei zile.

1 Mai în România

În ţara noastră, sărbătoarea a fost celebrată trecător încă din perioada Regelui Carol I, dar evenimentul a fost asimilat de cultura românească mai ales în perioada comunistă. Sovieticii au considerat că această sărbătoare „se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est.

În România aveau loc evenimente propagandistice ale regimului, cu manifestaţii de amploare pe străzi şi pe stadioane.

După decembrie 1989, sărbătoarea a rămas în mentalul colectiv, dar s-a renunţat la manifestaţii şi s-a preferat mersul la iarbă verde.

(sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate)

prof. Raluca Brad