Anual, la data de 16 octombrie, circa 130 de state ale lumii marchează Ziua Mondială a Alimentaţiei, notează site-ul oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, www.fao.org.
Instituită de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creşterii gradului de conştientizare publică asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial, Ziua Mondială a Alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 („Foamete zero”) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile, se arată pe site-ul dezvoltaredurabila.gov.ro.
Desfăşurată pe tema „Acţiunile noastre reprezintă viitorul nostru”, ediţia din acest an atrage atenţia asupra faptului că foametea la nivel mondial este din nou în creştere. Potrivit celui mai recent raport FAO din anul 2018, peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. 70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură. Din acest motiv, obiectivul „Foamete zero” necesită o transformare a economiei rurale. În acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane, notează site-ul www.fao.org.
Micii producători trebuie să adopte metode noi, sustenabile, pentru a creşte productivitatea şi veniturile. Asigurarea mobilităţii în comunităţile rurale necesită o abordare care să ţină cont de mediu, care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi care să creeze oportunitatea unor locuri de muncă stabile şi profitabile. Forţa de muncă şi dezvoltarea economică nu sunt, însă, suficiente, îndeosebi pentru cei care cad victime conflictelor. Tocmai de aceea, obiectivul „Foamete zero” are în vedere o abordare pe termen lung în vederea formării unei societăţi incluzive şi paşnice.
Conflictele, schimbările climatice care duc la condiţii meteo extreme, un nivel scăzut al economiei, alături de obezitate, reprezintă efecte contrare ale luptei împotriva foametei şi malnutriţiei. Pe lângă cele peste 820 de milioane de persoane care suferă, în prezent, de malnutriţie cronică, alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar alţi 1,3 miliarde sunt supraponderali. Din acest motiv, obiectivul „Foamete zero” promovează colaborarea, la nivel mondial, pentru a asigura întregii populaţii din toate colţurile lumii accesul la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă.
În România, la data de 16 octombrie, este marcată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, aceasta fiind instituită prin Legea nr 47/2016.
Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua Mondială a Alimentaţiei (World Food Day). Totodată, Marian Vasiliev susţine că „adoptarea prezentei legi, precum şi acţiunile organizate cu această ocazie ar duce la o mai mare conştientizare a acestui fenomen”, se arată pe site-ul cdep.ro.
Potrivit expunerii de motive a actului normativ, „studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente”.
(sursa: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2018/10/16/ziua-mondiala-a-alimentatiei–192913)
prof. Raluca BRAD
