Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila - Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2020

Ziua Constantin Brâncuși - 19 februarie 2020

Ziua Brâncuși, devenită sărbătoare națională din noiembrie 2015, se sărbătorește în fiec...

Simularea Examenului de certificare a calificării profesionale – 14 februarie 2020

PRECIZĂRI PRIVIND ACCESUL CANDIDAŢILOR ȊN SĂLILE DE EXAMEN ȘI DESFĂȘURAREA PROBEI SCRISE Simul...

Darwin Day – 12 februarie 2020

Ziua Darwin (Darwin Day) marchează data la care s-a născut Charles Darwin (12 februarie 1809) și est...

10 februarie - o zi de naștere închinată Educației pentru Sănătate

În fiecare an, pe 10 februarie, toate gândurile noastre se îndreaptă spre cea care...

  • Ziua Constantin Brâncuși - 19 februarie 2020

  • Simularea Examenului de certificare a calificării profesionale – 14 februarie 2020

  • Darwin Day – 12 februarie 2020

  • 10 februarie - o zi de naștere închinată Educației pentru Sănătate

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2020

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2020

Anul acesta, 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale şi ziua în care îl celebrăm pe Mihai Eminescu, stă sub semnul împlinirii a 170 de ani de la naşterea poetului. Este o zi de reflecţie asupra valorile noastre culturale, dar şi o zi în care ne bucurăm de frumuseţea creaţiei eminesciene.

„Să ne aducem pururi aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. În viaţa lui scurtă, a dus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi. A îmbogăţit ritmul, rima şi expresia artistică. A dat cuvintelor simple, valori noi şi armonii surprinzătoare, sentimentelor, adâncime unică, viziunilor, orizont nemărginit’’ – aprecia scriitorul Mihail Sadoveanu. (sursa: tvr.ro)

O mare iubitoare a operei marelui poet, doamna Dr. Mioara Mincu, fondatoarea Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, marca an de an ziua nașterii lui Mihai Eminescu, alături de personalități ale lumii culturale românești.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

A fost activ în societatea „Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

Una dintre marile sale creații, ce răsună peste timp, este poezia „Glossă”.

 

„Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

În auz ne sună multe,

Cine ţine toate minte

Şi ar sta să le asculte?...

Tu aşează-te deoparte,

Regăsindu-te pe tine,

Când cu zgomote deşarte

Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă

Recea cumpăn-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Pentru masca fericirii,

Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate;

Pentru cine o cunoaşte

Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:

Joace unul şi pe patru,

Totuşi tu ghici-vei chipu-i,

Şi de plânge, de se ceartă,

Tu în colţ petreci în tine

Şi-nţelegi din a lor artă

Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul

Sunt a filei două feţe,

Vede-n capăt începutul

Cine ştie să le-nveţe;

Tot ce-a fost ori o să fie

În prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zădărnicie

Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace

Se supun câte există,

Şi de mii de ani încoace

Lumea-i veselă şi tristă;

Alte măşti, aceeaşi piesă,

Alte guri, aceeaşi gamă,

Amăgit atât de-adese

Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte;

Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dânşii să se plece,

Nu te prinde lor tovarăş:

Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca să schimbe-actorii-n scenă,

Te momeşte în vârteje;

Tu pe-alături te strecoară,

Nu băga nici chiar de seamă,

Din cărarea ta afară

De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,

De hulesc, să taci din gură;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Dacă ştii a lor măsură;

Zică toţi ce vor să zică,

Treacă-n lume cine-o trece;

Ca să nu-ndrăgeşti nimică,

Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă;

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera şi nu ai teamă;

Te întreabă şi socoate

Ce e rău şi ce e bine;

Toate-s vechi şi nouă toate:

Vreme trece, vreme vine. ”

 

prof. Raluca Brad

Citit 428 ori Ultima modificare Marți, 14 Ianuarie 2020 19:43
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

PARTENERI

brighton.jpgefnweb_eu.JPGeurope_eu.JPGministerulsanatatii_ro.jpgnmcuk_org.JPGoamr_ro.JPG