Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila - Teoriile conspirației vs. Realitate – Ghid de comunicare

Ce te-a inspirat să alegi profesia de asistent medical?

Oricine a ales profesia de asistent medical are o poveste în spate cu care a pornit la drum. Am fost...

Noi locuri de practică pentru elevii noștri

Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” își îndeplinește, de peste 30 de ani, misiunea de a pregă...

Alege o carieră stabilă pentru un viitor sănătos!

Într-o perioadă dificilă, vocația de a-i ajuta pe cei care au mai multă nevoie îi determină pe mulți...

Sănătatea este scumpă când nu prevenim nimic...

În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului de inteligență financiară „La bani mărun...

  • Ce te-a inspirat să alegi profesia de asistent medical?

  • Noi locuri de practică pentru elevii noștri

  • Alege o carieră stabilă pentru un viitor sănătos!

  • Sănătatea este scumpă când nu prevenim nimic...

cdavila 1 cover 1170x250 2020 3

Teoriile conspirației vs. Realitate – Ghid de comunicare

Teoriile conspirației vs. Realitate – Ghid de comunicare

„Ironizarea, dezaprobarea sau certarea unei persoane care crede în teoriile conspiraţiei poate fi contraproductivă, spun specialiştii europeni în comunicare. Aceştia au întocmit un ghid simplu cu şase puncte pentru a purta o discuţie o astfel de persoană.

Specialiştii de la site-ul EUvsDisinfo.eu, un proiect al Grupului de lucru East StratCom, înfiinţat în 2015, la iniţiativa Consiliului European, pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană, au întocmit un ghid succint privind comunicarea cu persoanele care cred în teoriile conspiraţiei cu privire la antivaccinare.  

„Pe toată durata pandemiei, afirmaţiile nefondate izvorâte din colţurile cele mai întunecate ale internetului, cum ar fi că „Bill Gates va folosi vaccinurile pentru a microcipa omenirea”, au luat un nou avânt. În reţelele de socializare continuă să circule pe larg tot felul de informaţii înşelătoare pe teme de sănătate, provocând derută şi agravând şi mai mult criza sanitară”, se arată în articolul menţionat.  

Multă lume ar considera pur şi simplu absurde afirmaţiile despre „microcipurile” Microsoft din vaccinuri. Dar cum rămâne cu cei care nu le consideră absurde? Cum discutăm cu cineva care acceptă teoriile conspiraţionale despre vaccinare pe care le-au găsit online?    

PĂSTREAZĂ-ŢI CALMUL 

Prezentăm mai jos cele şase sfaturi ale specialiştilor europeni care pot fi utile într-o conversaţie cu o persoană care crede în teoriile conspiraţiei:  

„Dacă întâlniţi informaţii false sau teorii ale conspiraţiei despre vaccinuri în reţelele de socializare, o bună regulă de bază este să raportaţi platformelor asemenea postări, deoarece este probabil să încalce politica platformelor respective. Tolerând astfel de conţinut (chiar şi lăsând un comentariu negativ) poate doar să contribuie la răspândirea acestuia.  

Dar dacă persoana care crede şi distribuie afirmaţii înşelătoare şi teorii conspiraţionale despre vaccinuri este un apropiat – un prieten, o persoană dragă, un vecin? Declaraţiile că Papa le cere credincioşilor să se vaccineze pentru a le face un serviciu companiilor farmaceutice globale pot părea ridicole, dar ironizarea, dezaprobarea sau certarea unei persoane cu adevărat preocupate de acestea poate fi contraproductivă.  

Indiferent de nivelul de studii, oamenii pot avea ezitări şi temeri care pot porni din îngrijorări valide legate de siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Pentru o conversaţie pertinentă şi eficientă este esenţial să îi abordăm cu respect şi să le arătăm că vrem să-i ascultăm.    

FII ÎNŢELEGĂTOR   

Cercetările academice conţin dovezi suficiente că avem tendinţa să ne formăm părerea despre vaccinuri nu doar pe baza unor date ştiinţifice sau argumente medicale, ci şi în funcţie de factori sociali, culturali, economici şi politici, de experienţe personale şi de convingeri morale. Pe scurt, motivele pentru care credem afirmaţii nefondate despre vaccinuri nu se limitează nici pe departe la simpla necunoaştere.  

Un studiu din 2017 din revista Nature – Comportamentul uman a constatat relaţii semnificative statistic între ezitarea faţă de vaccinuri şi valorile morale la două grupuri mari de părinţi americani. Oamenii foarte ezitanţi în privinţa vaccinurilor erau influenţaţi de convingeri cum că vaccinurile ar polua „puritatea” corpului copiilor lor. De asemenea, aceştia considerau că guvernele nu ar trebui să „controleze” comportamentul individual.  

Cei care răspândesc dezinformare înţeleg foarte bine cum să utilizeze abuziv şi să exploateze asemenea convingeri. Afirmaţiile nefondate din reţelele de socializare cum că vaccinurile pot modifica ADN-ul uman sau că sunt infectate cu HIV, malarie sau „particule 5G” invocă emoţii, nu fapte. Asemenea afirmaţii exploatează convingeri profunde despre nevoia de a ne proteja corpul (şi pe al nostru, şi pe al copiilor noştri) de orice este „nenatural”, „murdar” sau „periculos”, prezentând într-o astfel de lumină vaccinurile.  

Tot astfel, afirmaţiile că vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi folosite ca pretext pentru a „microcipa” şi a controla omenirea urmăresc să exploateze sentimentele noastre despre libertate şi autonomia individuală (la urma urmei, politicile de vaccinare evocă elemente de colectivism).  

Să ne dăm seama că pot fi manipulate convingerile morale personale este un proces dificil şi neplăcut. Încercaţi să încurajaţi autoreflecţia critică punând întrebări despre anxietăţile şi temerile legate de vaccinuri. Şi fiţi gata să ascultaţi fără a judeca.    

FII EMPATIC  

Probabil că oamenii care ezită în privinţa vaccinurilor nu vor să îşi facă rău nici lor înşişi, nici celor dragi lor. Aşa cum a spus pe scurt o mamă într-o prezentare TED, când este vorba despre vaccinuri, majoritatea părinţilor sunt „absolut îngroziţi că fac ceva greşit”. 

Într-un fel, vaccinurile sunt victime ale propriului lor succes. Citim despre boli precum variola în cărţi de istorie, nu pe site-urile de ştiri, tocmai pentru că vaccinurile au contribuit la eradicarea lor. Însă acest lucru face ca riscul unor posibile efecte secundare ale vaccinurilor (oricât de mici ar fi ele) să fie mai „real” decât ameninţarea bolii.  

Oare ar putea fi valabilă explicaţia aceasta şi pentru persoana dragă/prietenul/vecinul nostru? Se teme omul respectiv de vaccin mai mult decât de boală doar fiindcă aceasta din urmă pare o ameninţare mai îndepărtată? Nu uitaţi că unii agenţi de dezinformare au răspândit afirmaţii care alimentează tocmai aceste sentimente, pretinzând, de exemplu, că criza provocată de coronavirus a fost fabricată de mass-media sau de „Big Pharma” din interese comerciale.   Găsirea unui numitor comun în ceea ce priveşte nevoia (sperăm) comună de a lua cea mai bună decizie pentru propria sănătate deschide oportunitatea unui dialog. Evitaţi să aduceţi o „serie de contraargumente”, care poate duce la antagonism şi enervare. Încercaţi să stabiliţi o legătură la nivel emoţional şi personal. De ce este important pentru dumneavoastră ca persoanele respective să ia „decizia corectă” în privinţa vaccinării? Recunoscând că vă îngrijoraţi pentru sănătatea lor, i-aţi putea determina să îşi revizuiască opiniile. Relatările personale despre motivele pentru care aveţi încredere în vaccinuri (şi puteţi citi mai multe despre măsurile de garantare a siguranţei vaccinurilor pot fi adesea mai convingătoare decât raţionamentele abstracte. Este important să faceţi acest lucru, deoarece simpla expunere la o teorie a conspiraţiei poate avea consecinţe adverse, chiar şi în rândul oamenilor care nu sunt adepţii teoriei conspiraţiei.    

UTILIZEAZĂ SURSE DE ÎNCREDERE     

De curând, Atlantic Council a pus în lumină cercetări care au constatat că grupurile antivaccinare online recurg la naraţiuni mai complexe decât grupurile provaccinare. Mai simplu spus: afirmaţiile antivaccinare rareori se referă numai la vaccinuri. Acestea abordează subiecte mai ample legate de sănătate (alternativă) şi starea generală de bine. Ca atare, ele au o acoperire mai largă decât relatările tradiţionale în sprijinul vaccinurilor, concentrate pe date ştiinţifice şi pe comunicarea din partea agenţiilor de sănătate.  

De exemplu, o pagină de Facebook dedicată medicinii „alternative” şi vizând publicul ucrainean face o serie de afirmaţii care pun în legătură vaccinurile împotriva coronavirusului cu nanoparticulele „periculoase” şi cu tehnologiile 5G. Aceeaşi pagină susţine şi miracolele medicinii ayurvedice şi beneficiile cafelei pentru bolnavii de cancer.  

Nu înseamnă că Ayurveda şi cafeaua sunt neapărat nocive, dar oamenii care urmăresc asemenea subiecte pe reţelele de socializare se pot expune, fără să îşi dea seama, la informaţii înşelătoare şi dăunătoare despre vaccinuri. În plus, dacă anumite idei sunt acceptate ca fiind adevărate de mai mulţi oameni, şi noi suntem mai dispuşi să le acceptăm ca atare. De aceea, prezenţa dumneavoastră în bulele de dezinformare şi cele axate pe teorii ale conspiraţiei contribuie la înrădăcinarea opiniilor respective în propria gândire.  

Dacă aveţi pe cineva drag sau un prieten într-o bulă „alternativă” similară, încurajaţi-l să urmărească paginile şi oamenii care distribuie conţinut interesant şi de încredere, bazat pe date concrete. Conectarea cu oameni de ştiinţă, membri ai lumii academice, mass-media independentă, persoane care verifică adevărul afirmaţiilor pe bază de fapte şi comunităţi similare este o modalitate bună de a ne imuniza împotriva dezinformării online, inclusiv împotriva celei despre vaccinuri.    

ÎNCURAJEAZĂ GÂNDIREA CRITICĂ     

Oamenii care aderă la teoriile conspiraţionale consideră adesea că gândesc critic. Însă, aşa cum arată acest articol util publicat de BBC, spiritul critic este, de fapt, un element-cheie al gândirii raţionale. Scopul nu este de a reduce curiozitatea sau scepticismul celeilalte persoane, ci de a schimba obiectul curiozităţii sau al scepticismului său. Şi de a o determina să pună întrebări.  

Teoriile conspiraţionale au tendinţa de a înfăţişa realităţi complexe în linii mari şi generale, explicând „totul” şi răspunzând dintr-un foc la toate întrebările posibile. După cum a afirmat sociologul John Gagnon, „diferenţa dintre o teorie ştiinţifică şi o teorie conspiraţională este că teoria ştiinţifică are şi lacune”. În timpul pandemiei globale, certitudinea „atotştiutoare” pe care o oferă teoriile conspiraţionale poate deveni o sursă de eliberare de anxietăţile cotidiene. Gândiţi-vă dacă s-ar putea ca persoana respectivă să recurgă la surse dubioase pentru a-şi satisface nevoia de a şti.   În plus, dezinformarea este folosită nu doar în scopuri politice, ci şi comerciale. Potrivit Indicelui global privind dezinformarea, un sfert de milion de dolari sunt plătiţi pentru reclamă pe site-urile de dezinformare de către mărci cunoscute. Site-urile care susţin remedii „alternative” pentru sănătate în locul vaccinurilor conţin adesea reclame la suplimente alimentare dubioase, încercând să obţină un câştig financiar direct de la vizitatorii lor. Persoanele care folosesc reţelele de socializare pot fi folosite pentru profitul agenţilor de dezinformare sau pentru dobândirea unei reputaţii.  

Încercaţi să întrebaţi persoana respectivă în cine alege să aibă încredere când este vorba despre sănătate şi vaccinuri şi de ce. Încurajaţi-o să reflecteze asupra modului în care caută şi evaluează informaţiile, inclusiv să se gândească la motivele celor care distribuie mesaje antivaccinare.  

ŞTII CÂND SĂ TE OPREŞTI    

Dacă urmaţi aceşti paşi, este posibil să reuşiţi să purtaţi o conversaţie constructivă şi, în cele din urmă, să scoateţi prietenul sau persoana dragă din vârtejul conspiraţional. Nu vă aşteptaţi însă la rezultate rapide.  

Opiniile şi sentimentele noastre despre sănătate şi starea de bine sunt profund personale şi complexe şi este puţin probabil ca ele să se schimbe peste noapte. În plus, după cum arată Mark Lorch, profesor de comunicare şi chimie la Universitatea Hull, dovezile noi creează inconsecvenţe în opiniile noastre, ceea ce poate cauza disconfort emoţional. Aşadar, dacă insistaţi prea mult, există riscul ca persoana cealaltă să găsească justificări şi chiar să îşi întărească convingerile, în ciuda dovezilor contrare.  

Manifestând compasiune faţă de cealaltă persoană, chiar dacă vă poziţionaţi ferm împotriva teoriilor conspiraţionale, puteţi începe să schimbaţi atmosfera complicată şi anxioasă creată de pandemia globală.”

sursa: https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-discuti-persoana-crede-bill-gates-vrea-microcipeze-lumea-ghidul-simplu-intocmit-specialistii-ue-1_605c9e055163ec427148c40b/index.html

Citit 149 ori Ultima modificare Joi, 25 Martie 2021 18:28
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

PARTENERI

brighton.jpgefnweb_eu.JPGeurope_eu.JPGministerulsanatatii_ro.jpgnmcuk_org.JPGoamr_ro.JPG