Eleva noastră, Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG – participă la cursul Tour of Flanders – Mental Wellbeing, organizat de Universitatea Vives din Kortrijk – Belgia, partener al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”. Valentina a ajuns aproape de sfârșitul cursului și se pregătește de evaluarea finală. Iată jurnalul întâlnirii cu numărul opt:

„miercuri – 01.12.2021, orele 10.30 – 13.30

Tema: Comunicare interculturală – Modelul Hoffman – prof. univ. Birgit Van Biesbroeck

Cursul, ca de obicei, a avut caracter interactiv și a debutat cu un test. Acesta presupunea alegerea unor tipuri de personaje care urmau să se afle cu noi într-o călătorie, într-un vagon de tren; de asemenea, trebuia să oferim și motivarea alegerii sau non alegerii acestora. Personajele întruchipau diverse tipologii (un călugăr tibetan, un individ tatuat având cunoștințe de filosofie, o femeie africană însoțită de un copil, un om de afaceri, un individ britanic care consuma alcool etc).  În urma  argumentelor date de participanții la curs au fost concluzionate următoarele: bagajul cultural personal determină raportarea noastră la realitățile cu care interacționăm. E foarte ușor să ne formăm concepții eronate față de persoane despre care nu avem informații suficiente sau să interpretăm greșit mesajele transmise sau gesturile care însoțesc aceste mesaje. Presupunerile legate de persoanele cu care intrăm în contact își pot avea originea în generalizări care nu au nicio legătură cu persoana pe care o avem în fața noastră (stereotipuri). Prin persistență și adăugând emoții, trăiri și simțiri personale stereotipurile se pot transforma în preconcepții care pot aduce prejudicii și limitează posibilitățile de explorare a diversității. Identitatea personală nu poate fi subsumată unei etichete.

Comunicarea într-un spațiu intercultural poate fi un concept intimidant și adeseori neglijat atunci când cei mai mulți dintre noi de îndreptăm atenția asupra altor aspecte cotidiene care ne captează mult mai mult atenția, indiferent că vorbim de activitățile profesionale sau de cele din timpul liber. Dacă ne dorim să ne adaptăm într-un spațiu multicultural este bine să nu tratăm cu indiferență acest aspect, ci să luăm în calcul o serie de aspecte  care pot avea un efect pozitiv în interacțiunea cu oamenii din diverse culturi. Un prim pas foarte important este să avem mintea deschisă și să rămânem flexibili, lăsând la o parte stereotipiile și ceea ce poate știm despre particularitățile culturale ale interlocutorilor noștri. De asemenea, este foarte important să ne documentăm despre mediul din care aceștia provin pentru a ști mai bine cum să-i abordăm și cum să le satisfacem mai bine nevoile sau cererile pe care aceștia le pot avea. Ascultarea activă este și ea de mare ajutor pentru că le demonstrează celorlalți că sunt luați în considerare și că mesajul lor este recepționat în mod corect și în totalitate, iar atenția către limbajul nonverbal și respectarea unor indicații precum păstrarea contactului vizual cu interlocutorul și menținerea unei atitudini deschise pot oferi celuilalt o impresie pozitivă despre noi și despre felul în care alegem să ne exercităm profesia sau pur și simplu despre modul în care comunicăm.

Metoda TOPOI

Modelul TOPOI a fost creat de Edwin Hoffman și se bazează pe munca Academiei de Interacțiune din Antwerpen.  Modelul acoperă 5 domenii în care pot apărea neînțelegeri în comunicare.

1. Tongue: fiecare cultură are propriul cod verbal și nonverbal; neînțelegerile în comunicare pot apărea din cauza necunoașterii limbajului / codului specific.

2. Order: face referire la modul în care fiecare persoană percepe realitatea; cu alte cuvinte: ceea ce este adevărat pentru mine nu este neapărat adevărat și pentru altcineva.

3. Person: are în vedere 2 paliere: perspectivele personale și cele sociale.

4. Organization: multe dintre neînțelegerile în comunicare au legătură cu problemele de organizare și cu așteptările pe care le avem de la ceilalți.

5. Intentions and influence: Intențiile se referă la scopul pentru care comunicăm. Influența este efectul pe care îl avem asupra partenerului în conversație. Este important să realizăm că efectul comunicării poate fi diferit de intențiile proprii.

Modelul TOPOI este folosit pentru a analiza comunicarea și se bazează pe următoarea presupunere: comunicarea este universală, iar accentul este pus pe interacțiune, nu pe cultură. În plus, comunicarea este ciclică, comunicarea interculturală necesită o atitudine deschisă și dă posibilitatea de a fi pesimist în ceea ce privește comunicarea, dar optimist în ceea ce privește oamenii. Modelul TOPOI este un instrument analitic excelent pentru a detecta posibile neînțelegeri și conflicte în timpul și după conversație. Fiecare dintre cele 5 domenii au fost însoțite de exemple și spețe.

Concluzie: O strategie de succes pentru comunicarea într-un mediu intercultural pornește de la conștientizarea faptului că suntem diferiți, iar această diversitate este tocmai liantul care ne unește și ne ajută să împărtășim experiențe valoroase.”  – Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG

prof. Raluca Brad