Eleva noastră, Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG – participă la cursul Tour of Flanders – Mental Wellbeing, organizat de Universitatea Vives din Kortrijk – Belgia, partener al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.Valentina va parcurge un curs complet de Nursing în Psihiatrie, în mediul online. Iată jurnalul cursului cu numărul patru:

„27.10.2021

9.30 – 11.30 

Tema 1. Generalități despre terapiile aplicate în cazul bolilor mintale (I)

Lector univ. psiholog David Van Geert

11.45 – 13.45

Tema 2. Generalități despre terapiile aplicate în cazul bolilor mintale (II)

Lector univ. psiholog David Van Geert

În acest curs, desfășurat sub forma a două module,  am parcurs o frumoasă călătorie în lumea terapiilor și a terapeuților. Deși mulți cunoaștem noțiunea de terapie, definiția agreată de îndrumătorul nostru a fost aceasta: terapia înseamnă să acorzi grijă și atenție celuilalt, să te străduiești să îi fii alături, să îl accepți așa cum este și să trăiești pentru un moment ceea ce el/ea trăiește. O definiție frumoasă și foarte încărcată de umanism, compasiune, empatie. Apoi a urmat periplul prin lumea fascinantă a acestor forme de terapie.

Există o multitudine de terapii (prin artă, dans, sport, yoga, prin scris, programare neurolingvistică, psihodramă etc.), dar cele specifice acestui domeniu sunt împarțite în patru mari ramuri: psihoterapia experiențială, terapia cognitiv-comportamentală, terapia sistemică, terapia psihanalitică și psihodinamică.

Terapia experiențială:

-o umbrelă pentru mai multe tipuri de terapii

-este o abordare psihoterapeutică care cuprinde metode și tehnici creative și dinamice ce au ca scop să recreeze experiențe care permit emoțiilor, credințelor și trăirilor neconștientizate să fie conștientizate și înțelese. Terapeutul folosește aceste tehnici pentru a facilita accesul către părți blocate din tine și te ajută să le procesezi și să le dai un sens. Exemplu de metode experiențiale: terapia Gestalt, terapia prin artă, terapia prin mișcare și terapiile centrate pe corp, psihodrama, terapia prin muzică și unele terapii cognitive comportamentate, cum sunt terapia DBT și ACT.

-este folosită în tratamentul traumei, a tulburărilor alimentare și de comportament, în gestionarea furiei, în experiențele de pierdere a unei persoane și în adicții.

-este adesea folosită în combinație cu alte tehnici și metode, dar și în mod independent.

Terapia cognitiv comportamentală (TCC):

-reprezintă o formă de psihoterapie axată pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor tulburări de sănătate mintală sau unor tulburări psihosomatice (referitor la originea psihică a unor boli). Altfel spus, psihoterapia combină două terapii: cea cognitivă și cea comportamentală.

-în cadrul terapiei cognitiv-comportamentale se acordă o importanță deosebită tehnicilor de restructurare cognitivă și atitudinală. Principiul de bază al terapiei pornește de la faptul că modalitățile în care o persoană se comportă sunt determinate, în primul rând, de felul în care interpretează situațiile imediate.

-specialiștii sunt de părere că problemele cu care se confruntă oamenii apar din cauza sensului pe care aceștia îl dau evenimentelor trăite. În plus, gândurile negative vor afecta comportamentul și nivelul de încredere unei persoane în anumite situații.

-se poate concentra pe diferite aspect ale vieții unei persoane – poate aborda probleme emoționale sau sociale.

-acest tip de terapie ne poate ajută să devenim mai conștienți de gândurile noastre (care pot fi distorsiuni cognitive), astfel încât să privim problemele cu care ne confruntăm într-un alt mod și să le gestionăm mai eficient.

-poate fi utilă atât în tratarea tulburărilor psihice, însă poate fi considerată și un instrument eficient pentru oricine vrea să învețe cum să gestioneze mai bine diferitele provocări cu care se poate confrunta în viață.

Terapia sistemică:

–tratează problemele individuale sau de grup, în contextul sistemului în care acestea apar, având ca scop principal, identificarea tiparelor de comportament și a funcției acestora atât la nivel individual, cât și la nivel de grup social. Practica terapeutică sistemică se adresează individului, cuplului, familiei, grupurilor familiale sau altor sisteme largi sociale.

-principalele idei, pe care se fundamentează intervenția terapeutică a acestei abordări psihoterapeutice, se bazează pe unele dintre cele mai importante principii cu sorginte în teoria sistemelor și cibernetică: Întregul este mai mare decât suma părților sale. Toate elementele unui sistem sunt interdependente. Orice modificare la un nivel al sistemului influențează întregul sistem.

-își are originea în terapia sistemică de familie și abordează problemele la nivel practic, mai degrabă decât analitic. Rolul terapeutului în abordarea sistemică este de a introduce idei noi, creative care să provoace schimbări în cadrul sistemului, care să modifice tiparele comportamentale disfuncționale actuale.

-utilizată în psihiatrie, medicina de familie, probleme sociale sau implementată cu succes în cadrul organizațiilor, în afaceri, politică sau educație. Cele trei principii fundamentale (ipotezare, circularitate, neutralitate) pe care se bazează abordarea sistemică susțin  eficiența și succesul intervenției psihoterapeutice.

-nu are o procedură fixă ci aplică tehnici interactive, responsive, reflexive în relație cu prezentarea clientului.

Terapia psihanalitică:

-este susținută de teoria și cunoașterea psihanalitică (psihanaliza este creația lui Sigmund Freud -1856 – 1939). Această formă de tratament a fost continuată și dezvoltată mult în timp.

-încearcă să înțeleagă alcătuirea și dinamica persoanei, legatura între suprafață și adânc, între ceea ce este spus și ne-spus, bazându-se pe o întreagă teorie a dezvoltării și interacțiunii umane. Este o terapie care se focusează pe procesele inconștiente așa cum se manifestă în comportamentul actual al clientului.

-forma de terapie pleacă de la premisa ca toți avem o parte inconștientă, ascunsă, care are un rol deosebit și ne conduce și influențează gândirea, comportamentul, visele. Astfel, cunoașterea de sine presupune, indiferent dacă e vorba de o tulburare psihică diagnosticată sau doar de o stare de disconfort personal, a descoperi treptat ce există în inconştientul propriu și ce forțe îl guvernează. Deseori, nu ne dăm seama în ce fel ne facem singuri rău sau că, de fapt, am putea realiza mult mai mult decât ne credem în stare.

Terapia  psihodinamică:

-înglobează terapiile analitice axate pe explorarea relației dintre conștient și inconștient. Adepții acestor psihoterapii se bazează, în cea mai mare parte, pe teoriile lui Sigmund Freud, Alfred Adler și Carl Jung.       
-este similară psihanalizei prin faptul că atribuie problemelor emoționale unor motivații și conflicte inconștiente;

-este eficientă în tratarea unei game largi de afecțiuni psihice, inclusiv tulburări depresive, tulburări de anxietate, atacuri de panică, dificultăți în sfera sexuală și afecțiuni legate de stres. Terapia se remarcă prin autointrospecție și utilizarea relației între pacient și terapeut ca oglindă a relațiilor problematice din viața pacientului.

-utilizează două forme de terapie: expresivă și suportivă. Terapia expresivă  este un proces explorator ce încearcă ameliorarea simptomelor prin intermediul insight-ului (al iluminării sau al înțelegerii de sine), iar terapia suportivă este utilizată atunci când este necesară ameliorarea imediată a suferinței pacientului și rămâne la nivelul superficial al problemelor.

Deși asistentul medical activ în domeniul sănătății mintale trebuie să aibă anumite atribute precum empatie, autenticitate, dăruire etc., acestea trebuie dublate și de o pregătire într-una din tehnicile menționate pentru a gestiona situațiile ce pot surveni în timpul desfășurării actului medical. Menționez că fiecare tip de terapie a fost însoțită de prezentări de studii de caz.

A fost o călătorie frumoasă în lumea celor care ne ajută să fie pusă în ordine mintea umană, a metodelor menite să aducă  armonie în  vieților noastre.” – Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG

prof. Raluca Brad