Valentina (Niculescu) Căpraru – clasa III L – AMG – participă la cursul Tour of Flanders – Mental Wellbeing, organizat de Universitatea Vives din Kortrijk – Belgia, partener al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.
Valentina va parcurge un curs complet de Nursing în Psihiatrie în mediul online, pe parcursul semestrului I, săptămânal.
Iată jurnalul celui de al doilea curs:
„13.10.2021 – orele 09.30 – 12.45 și 11.45 – 13.50
Prof. clinician – asistent medical Psihiatrie (cu 14 ani vechime în domeniu) – Dries Wittevrongel
Cursul nr. 2 – prima etapă: Model de recuperare și model de îngrijire comunitară pentru
asistența medicală mintală;
– a doua etapă: Dezbatere – Analiza Swot – Sistemul de sănătate mintală din România
În cadrul acestui curs s-a discutat despre procesul de recuperare a persoanelor afectate, proces care este unic și nu poate urma proceduri standard, uniformizate.
La fel ca toate cursurile Universității Vives și acesta a fost interactiv și am primit ca speță un model de scrisoare al unui personaj fictiv, în care personajul era în depresie și urma să comită un suicid. Evident, soluțiile au fost multiple, unele provenite chiar de la cursanții activi în acest domeniu. Soluțiile promovate de profesorul Dries au fost: creșterea conștienței și dezvoltarea personală (cunoaștere de sine), conexiune și suport, gestionarea emoțiilor, posibile soluții de rezolvare a problemei, îndrumarea pentru a dezvolta obiceiuri sănătoase (activități sportive, alimentație sănătoasa etc).
După discuțiile legate de speța menționată, prof. Dries ne-a vorbit despre procesul de recuperare și modelul de îngrijire comunitară pentru asistența de specialitate în domeniul sănătății mintale, tendințele existente în modelul belgian, și anume: non-instituționalizarea sistemului de sănătate mintală și implementarea noii viziuni despre recuperare – umanizarea totală. Iată care este rolul asistentului medical în procesul de recuperare în acest context:
Recuperarea implică recuperare clinică, personală și recuperare socială plus reintegrare socială.
Recuperarea se face de la și de către persoana cu vulnerabilitate; recuperarea cu suport de la un profesionist (asistentul medical): îndrumare și rol terapeutic.
Recuperarea nu este o nouă abordare terapeutică și de reabilitare sau o metodologie. Este în primul rând o viziune asupra persoanelor cu vulnerabilitate și asupra procesului lor de schimbare, un set de valori de bază care (ar trebui) să determine întreaga îngrijire a sănătății mintale, susținută cu diverse metodologii orientate spre recuperare.
Rolul concret al asistentului medical în acest proces: ascultarea reciprocă (nu numai pacientul ascultă indicațiile primite, ci și asistentul are rol activ, urmând a asculta maniera în care pacientul poate duce la bun sfârșit indicațiile), evaluarea obiectivă a situației și a pacientului, reorientarea omului către situațiile pozitive din viața pacientului, consultarea pacientului cu privire la măsurile ce urmează a fi luate. De asemenea, asistentul medical trebuie să creadă în mod real în vindecarea pacientului, să îl inspire pe acesta și să îi redea încrederea în el însuși făcând apel la calitățile acestuia. Pentru ca toate aceste aspecte să poată avea loc, asistentul medical trebuie să petreacă mult timp cu pacientul pentru a crea un impact major, să se implice în mod direct în rezolvarea anumitor situații de viață ale pacientului, în măsura în care acest lucru este posibil (de exemplu, să caute de lucru împreună dacă acesta a avut o cădere psihică în urma pierderii locului de muncă, să caute o școală pentru ca acesta să își continue studiile, dacă este un adolescent care a abandonat școala și a fost sub influența unor substanțe ce au creat dependență, etc).
Cel mai important element în acest proces al recuperării este considerat ca fiind atitudinea asistentului medical.
Cele 5 priorități ale asistentului medical de psihiatrie:
1. abordare personală și orientată spre experiență (asistență medicală) – atitudinile de bază: respect, grijă, prezență, implicare în schimbarea percepției pacientului, non invazivitate (cererea permisiunii în explorarea aspectelor personale ce au condus la starea de pacient), validarea experienței pacientului și mai ales nepreluarea controlului vieții acestuia. Trebuie avut în permanență în vedere că indiferent de starea de moment, pacientul se află la conducerea vieții sale și are un cuvânt de spus. În interacțiunea cu acesta trebuie găsit un limbaj comun pentru a descrie situația și găsite căi de a-l inspira, de a proiecta împreună o imagine optimistă asupra viitorului. Judecata, ignorarea, atitudinile de superioritate nu își au locul în ipostaza de asistent medical de psihiatrie.
2. îngrijirea medicală recuperatorie (terapeutică) implică două dimensiuni: a. asistență medicală prin care se asigură îngrijire, confort, liniște, securitate, încredere, speranță și credință în forța proprie (orientată spre partea emoțională) și b. asistență medicală / îngrijire ca vindecare, dezvoltare, recuperare, schimbare și creștere.
3. redefinirea responsabilității – de la poziția de expert (1asistentul medical știe cel mai bine”) la poziția de însoțitor și antrenor calificat în procesul de (auto)recuperare. Împuternicirea pacientului (responsabilitatea personală, controlul asupra vieții, focalizarea asupra aspectelor pozitive, depășirea stigmatului, redarea unui sens în viață, reorientarea spre gândirea pozitivă), luarea în comun a deciziilor.
4. managementul pozitiv al siguranței clinice – de la control și supraveghere, restricție, izolare, la model de angajament, comunicare preventivă, detectare și intervenție timpurie, alternative pentru izolare, asumarea riscurilor pozitive.
5. implicarea familiei pacienților în procesul de recuperare al acestora (indicații cu privire la hrană, obiceiuri sănătoase ce se cer a fi implementate: exerciții de respirație, exerciții fizice, respectarea programărilor medicale etc.)
Pentru implementarea acestui model de recuperare este necesară o viziune comună a organizațiilor, un management comun și o echipă de asistenți medicali, programe de pregătire și formare, implicarea experților din domeniu.
În etapa a doua, fiecare cursant a prezentat o analiză SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunități și riscuri, amenințări) a sistemului medical de psihiatrie din țara de proveniență. Sistemul medical norvegian s-a dovedit a fi cel mai aproape de viziunea prezentată și de domnul prof. Dries, la polul opus aflându-se Cambodgia și Albania.
Sublinez caracterul interactiv al cursului și dăruirea totală a domnului prof. Dries Wittevrongel.”
prof. Raluca Brad
Spune si altora despre asta, alege platforma!
Afișări articol: 203
