Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, celebrată anual la 7 aprilie, Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” a organizat evenimentul online „Sănătatea în tranziție – 2019 versus 2021”.

Au participat invitați din domeniul medical, medici, asistenți medicali, cadre didactice și elevi ai Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

În deschidere, prof. Sorina NEGREI, coordonatorul activității, a afirmat: „Anul acesta, tema propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru Ziua Mondială a Sănătății este: „Building a fairer, healthier world”. Prin alegerea acestei teme, OMS ne îndeamnă pe fiecare să ne alăturăm campaniei de construire a unei lumi mai echitabile și mai sănătoase.

Suntem o echipă și fiecare, din poziția sa, este implicat în lupta cu virusul care a schimbat vieți. Sunt alături de noi oameni care înțeleg noțiunea de sănătate dintr-o perspectivă concretă, conectați la realitate așa cum este ea și nu prin prisma informațiilor care circulă prin media. Acești oameni sunt cei care au ceva de spus pentru cei în formare, elevii noștri.

Azi vom vorbi despre sănătate din pespectivele profesioniștilor invitați. Vom învăța, vom dezvolta, vom crește astfel încât să ducem noțiunea de sănătate la nivelul optim, cel pe care ni-l dorim cu toții.”

Prezent la eveniment, domnul prof. univ. dr. Alexandru Ioan MINCU, director general, Preşedinte al Consiliului de Administrație al Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” a declarat: „Sunt deosebit de onorat să sărbătorim împreună Ziua Mondială a Sănătății. Suntem o echipă extraordinară, care formează o mare inimă din conducerea școlii, cadre didactice, elevi, absolvenți, candidați care vor să urmeze această profesie, dar și parteneri și prieteni care ne ajută în această misiune nobilă.

Pandemia ne-a învățat nu numai să ne protejăm, dar ne spune că suntem și puțin egoiști și nepregătiți să facem față unor asemenea cataclisme. De aceea, Educația pentru Sănătate este foarte importantă și îi felicit pe oganizatori pentru acest eveniment.

Mă bucur sa fiu împreună cu dumneavoastră, oameni frumoși la chip, dar și la suflet pentru că ați aderat la această misiune de a educa pentru sănătate și de a păstra sănătatea, unul dintre cele mai importante bunuri pe care le avem. Avem cu toții dreptul la sănătate. Dar, trebuie ca în același timp și în aceeași măsură să înțelegem că avem responsabilitatea fiecare pentru sănătate…pentru sănătatea noastră, dar și pentru a celorlalți.

Este important să înțelegem valorile morale și superioare ale conceptului de sănătate. Este necesar să vorbim și despre această obligație pentru sănătate și despre ce putem face ca indivizi, grupuri, societate pentru sănătate.

Putem spune că sănătatea nu mai este doar a noastră, este o sănătate a întregii lumi. De aceea, tema din acest an pentru Ziua Mondială a Sănătății vorbește despre faptul că trebuie să avem grijă și de ceilalți. Să nu uităm că, la această oră, sunt țări în care vaccinurile au ajuns în cantități nesemnificative. Din păcate, nici în Europa nu stăm prea bine, însă sunt țări care au acces foarte limitat.

Este de remarcat că Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” își dovedește încă o dată credința în abordarea conceptului de Educație pentru Sănătate. Acest fapt este dovedit de organizarea acestei întâlniri, dar și de întreaga activitate desfășurată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul an. Sunt onorat să fac parte dintr-o astfel de echipă.

Mă bucur să avem alături de noi somități din domeniul sănătății. De asemenea, salut prezența Școlii Gimnaziale „Dr. Mioara Mincu” din Conțești (jud. Dâmbovița), prin doamna prof. Alina Radu, și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”, prin doamna director, prof. Anca Grecu. Este foarte important ca Educația pentru Sănătate să înceapă cât mai devreme.

Felicitări pentru organizatori și mulțumim participanților!”

Prof. Aurelia ȘOVA, director Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”: „Vă mulțumesc pentru că sunteți alături de noi astăzi și ne veți  împărtășiți experiențele dumneavoastră după un an de luptă cu pandemia. Mă bucur pentru că reușim să ne vedem sănătoși și mai puternici în față ascestei provocări. Pandemia ne-a determinat să  prețuim mai mult sănătatea, să avem mai multă grijă de noi și de semenii noștri. Este adevărat și regretăm că au fost și mulți oameni învinși în această luptă, pentru care vă rog să păstrăm un moment de reculegere. Sistemul medical românesc și-a dovedit din plin eficiența, rolul medicilor și al asistenților medicali fiind și mai mult valorizat în această situație. Ne mândrim cu colegii și elevii noștri care s-au implicat direct, în prima linie. Menționez câțiva dintre colegi: prof. Ionuț Lungu – director de îngrijiri la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, prof. Mirela Iavorschi – asistent medical la Spitalul Clinic Colentina, prof. Mocanu Elena – asistent medical la Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino”, prof. Luminița Radu – director centru de îngrijire vârstnici.

Munca, rezultatele și valoarea dumneavoastră sunt motivante pentru elevii noștri, le-au dat mult curaj să aleagă și să continue acest drum către profesia de asistent medical. Și noi, profesorii și elevii școlii, am reușit să ne adaptăm rapid, să utilizăm reursele informatice și asigurăm cu succes  continuitatea procesului de învățământ. 

Vă mulțumesc tuturor pentru toate eforturile dumneavoastră, cu multă apreciere și recunoștință!”

Doamna asist. univ. Carmen MAZILU, Președintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) – filiala București, personalitate de referință pentru asistenții medicali și moașele din România, ne-a onorat cu prezența domniei sale. Preocupată permanent de creșterea calității serviciilor medicale, de evoluția profesiei de asistent medical, ne-a vorbit despre „Siguranța lucrătorilor din sănătate – o prioritate pentru siguranța pacientului”.

„Lucrătorii din domeniul Sănătății și Îngrijirilor medicale au nevoie de tot sprijinul nostru pentru a rămâne în siguranță. Asistentul medical are un rol complex în cadrul echipei de îngrijire.

Pandemia COVID-19 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății la nivel global: infecțiile asociate asistenței medicale, violența, stigmatul, tulburările psihologice și emoționale, bolile și chiar moartea. Lucrul în medii stresante face lucrătorii din domeniul sănătății mai predispuși la erori care pot duce la rănirea pacientului.

În urma crizei actuale, provocată de pandemia COVID-19, asistenții medicali suportă multe poveri emoționale și fizice, cum ar fi îngrijirea pacienților critici și numărul mare de decese, orele suplimentare, costumul de protecție, carantinarea, teama de contaminare combinată cu anxietatea că ar putea transmite virusul, fie că este vorba de o persoană dragă sau de un străin de la magazinul de unde merg la cumpărături. Toate acestea alcătuiesc un mediu perfect pentru epuizarea fizică și emoțională a asistenților medicali.

„Siguranța lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranța pacienților” a fost tema aleasă de OMS pentru Ziua Mondială a Siguranței Pacienților celebrată la 17 septembrie 2020. Un mediu de lucru sigur contribuie la servicii medicale de siguranță.

Lucrătorii din sănătate au nevoie de sprijinul nostru. Aplauzele nu sunt suficiente! Este nevoie de investiții în domeniul sănătății și în forța de muncă din sănătate. Sănătatea și lucrătorii din domeniul sănătății nu reprezintă un cost, ci o investiție.”

Prezentarea „Diabetul zaharat în timpul pandemiei de coronavirus”, susținută de domnul dr. Alin DOBRE, medic specialist Diabet zaharat, Nutriție și Boli metabolice, a fost foarte apreciată de cei prezenți, care au avut numeroase întrebări: „Infecția cu SARS-Cov 2 este o infecție virală, ce poate avea manifestări moderate spre severe sau poate fi asimptomatică.

 Cei mai vulnerabili pacienți la COVID-19 sunt cei cu boli cronice și vârstă înaintată.

 Pacienții cu Diabet zaharat (fie că este vorba de tip 1 sau tip 2), mai ales cei care au un control slab al glicemiilor (hemoglobină glicată în afara țintelor terapeutice) și care prezintă și complicații specifice ale afecțiunii (boli cardiace, boli renale), au un risc mai mare de infectare și de a dezvolta o simptomatologie mai severă ca urmare a infectării cu SARS-Cov 2. De aceea, mulți dintre bolnavi se confruntă cu o stare accentuată de anxietate. Putem spune că pandemia COVID-19 a descoperit pandemia de diabet zaharat. La nivel mondial, aproape jumătate de miliard de persoane suferă de diabet. Fără acțiuni semnificative pentru a aborda impactul global al afecțiunii, se anticipează că acest număr va crește, în următorii 25 de ani, la peste 700 de milioane.

Pacienții cu Diabet zaharat tip 1 sau 2 sunt expuși în aceeași măsură infectării cu virusul SARS-Cov 2, iar dintre aceștia, pacienții cu dezechilibru metabolic cronic (control glicemic slab), obezitate, vârstă >65 ani, prezintă un risc mai mare de infectare versus pacienții cu Diabet zaharat echilibrat din punct de vedere metabolic.

CDC (Center for Deases Control) a dat publicității un raport în care a examinat comorbiditățile la peste 7000 de persone diagnosticate cu COVID -19 în SUA. Pe locul întâi ca frecvență s-a situat Diabetul zaharat (10.9%), urmat de bolile pulmonare (9.2%) și bolile cardiovasculare (9%). De asemenea, pacienții cu Diabet zaharat sunt pe primul loc atât în ceea ce privește spitalizarea în secțiile non-TI (24%), cât și în secțiile de TI (32%).

 Mecanismele prin care Diabetul zaharat crește riscul pacienților pentru forme severe de boală sunt date de hiperglicemia persistentă, statusul proinflamator și pro-oxidativ marcat.

 În plus, prezența la pacienții cu Diabet zaharat a unor complicații cronice asociate bolii de bază (boli cardiovasculare, boli renale cronice) contribuie la creșterea riscului de a contacta și dezvolta ulterior forme severe ale infectării cu SARS-Cov2.

Nu trebuie să uităm că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la descoperirea insulinei. Este centenarul insulinei. Până în anul 1921, speranța de viață a pacienților era de 5 ani. Datorită omului de știință român Nicolae Paulescu, astăzi persoanele care suferă de diabet pot ține boala sub control. Nicolae Paulescu este cel care a descoperit insulina, pe care a numit-o inițial pancreină.

Fr. Grant Banting şi Ch. Herbert Best – doi cercetători canadieni – au administrat insulina pentru prima dată unui pacient, în anul 1923. Cei doi au primit Premiul Nobel un an mai târziu.”

Doamna prof. univ. dr. Luiza SPIRU, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – șef Disciplina 13 – Geriatrie, Gerontologie și Psihogeriatrie, Fundația Internațională „Ana Aslan”, ne-a prezentat o lucrare foarte interesantă și sensibilă, cu tema: „Pandemia și efectele ei asupra stării de sănătate fizică și mintală a vârstnicilor”: „Actuala pandemie are un impact negativ, atât direct, cât și indirect asupra sănătății vârstnicilor. Când vorbim despre efectul direct avem în vedere faptul că adulții în vârstă au risc mai mare de a dezvolta complicații severe, mortalitatea crescând cu până la 8% la pacienții între 70 – 79 de ani și până la 14,8 % la cei de peste 80 de ani. În plus, vârstnicii s-au confruntat cu accesul limitat la asistență medicală; măsurile de izolare au redus disponibilitatea asistenței medicale primare și au dus la amânarea sau anularea unor intervenții. De asemenea, a crescut riscul decompensării unor pacienți cu boli cronice și se accelerează gradul de fragilitate (independent de infecția COVID-19).

În timpul pandemiei, 53% din țările din întreaga lume au întrerupt parțial sau total serviciile pentru hipertensiunea arterială, 49% pentru tratamentul diabetului și a complicațiilor legate de această afecțiune, 42% pentru tratamentul cancerului, 31% pentru urgențele cardiovasculare. Serviciile de reabilitare au fost întrerupte în 63% dintre țări.

Persoanele dezavantajate și marginalizate se confruntă cu inegalități în sănătate agravate din cauza pandemiei.

Efectul indirect al pandemiei asupra vârstnicilor se referă la: exacerbarea singurătății și izolării sociale; singurătatea și izolarea au multiple efecte negative pentru sănătatea fizică și mintală a acestora, ducând la stres, anxietate, depresie, declin cognitiv, scăderea calității somnului etc.

Pandemia a declanșat o epidemie paralelă de „ageism”. Înainte de pandemia COVID-19, la nivel mondial se declarase că singurătatea și izolarea socială a vârstnicilor devenise o problemă serioasă pentru sănătatea publică. Efectele pe termen lung pot fi devastatoare.

Cu toate acestea, pandemia ne oferă posibilitatea de a ne evalua abordarea curentă, de a cuantifica lecțiile învățate în această perioadă și de a dezvolta noi strategii și abordări în cazul îngrijirii vârstnicilor.”

Prof. Alice RAGAZAN, șef Catedra Nursing, Farmacie și Științe a adus în discuție un subiect extrem de actual și anume: „Adaptarea activității de formare a asistentului medical în contextul pandemiei”: „Sistemul școlar online a reprezentat și reprezintă, în continuare, o provocare pentru toți factorii implicați în procesul educațional, atât la nivel de macrosistem, cât și de microsistem. Trecerea de la formula „față în față” la modalitatea „online” de livrare a actului educațional a presupus o pliere pe cerințele impuse de urgență, dar și o„cotitură” didactică și de paradigmă. Starea pandemică a oferit, de asemenea, şi oportunităţi pentru transformarea pedagogiei şi transformarea etosului şcolar: noi modalităţi de predare şi învăţare, noi moduri de comunicare cu elevii, noi roluri pentru creşterea nivelului general de cunoaștere al elevilor în lipsa unui dialog autentic – direct cu clasa.

Prin activitățile de învățare online am reușit să stimulăm implicarea activă a elevilor (prin înțelegerea nevoilor lor), care și-au asumat responsabilitatea conștient, am exersat capacitățile de analiză şi decizie stimulând inițiativa acestora, am asigurat clarificarea conceptuală şi integrarea ușoară a cunoștințelor asimilate (profitând de accesul facil la materialele online), am oferit o perspectivă de ansamblu asupra activităţii lor viitoare, organizând diverse conferințe, concursuri. Prin toate aceste evenimente, am asigurat un demers interactiv al actului de predare – învăţare – evaluare, valorificând şi stimulând potențialul creativ şi originalitatea viitoarelor cadre medicale, în contextul atâtor necunoscute, a pierderii unor perioade de învăţare practică, care va avea efecte durabile asupra elevilor în anii următori şi a anxietăţii şi stresului în rândul personalului din sistemul medical.”

Prof. Mirela AVRAM, Responsabil Instruire clinică: „Acum, mai mult ca oricând, analizăm în context universal ce înseamnă sănătatea pentru noi. A trecut puțin mai mult de un an de când a fost declarată pandemia. Trăim o filă din viață care va fi studiată în istoria nursing-ului. Trăim o realitate care impune adaptare, transformare, acțiune intenționată.

Am respectat regulile cerute și am păstrat nivelul pregătirii practice prin adoptarea celor mai bune soluții. Cabinetele de medicină de familie și clinicile ambulatorii au permis unui număr mare de elevi realizarea stagiilor clinice.

Întâlnirile ritmice din mediul on line și folosirea resurselor e-learning au asigurat observarea, discutarea și înțelegerea activităților din unitățile sanitare, în general și a tehnicilor de îngrijire, în special. Aceste soluții demonstrează adaptarea noastră, elevi și profesori din Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”  la schimbările determinate de pandemie.

Excelența în îngrijirea omului sănătos și omului bolnav înseamnă adaptare și transformare, înseamnă să spunem NU mediocrității, înseamnă abilități puternice pentru oameni. „Să faci azi ceea ce alții nu vor să facă și mâine vei fi cel care face ceea ce ceilalți nu pot.” – este un citat care îmi place foarte mult și cred că se potrivește contextului actual.”

Monica RADU (elevă, clasa 3 B – AMG): „Mă simt onorată să fiu prezentă în fața dumneavoastră și doresc să vă mulțumesc. Pe parcursul celor 3 ani de școală, m-am bucurat foarte mult de susținerea doamnei diriginte, prof. Raluca Brad. Am întâlnit oameni care au crezut în mine atât la școală, cât și în cea de-a doua familie, așa cum îmi place mie să spun, și mă refer la personalul din cadrul SABIF. Sprijinul acestor oameni a contat enorm pentru mine.

Sunt elevul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, dar sunt și voluntar la SABIF. În acești 3 ani am putut să mă dezvolt, să cunosc oamenii în mii de feluri, să îmi doresc să știu cât mai multe despre profesia de asistent medical. Am evoluat, am crescut…nu mă văd făcând altceva!

Pandemia a lovit violent în toate domeniile vieții, dar mai ales în cel al sănătății. Totul s-a schimbat…de la uniformă până la protocoale. Cu toții am fost nevoiți să ne depășim limitele…medici, asistenți, ambulanțieri, voluntari…cu toții am format o mare echipă și am avut și avem un singur obiectiv: salvarea de vieți omenești.”

Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din București este cea mai mare instituție de învățământ preuniversitar sanitar particular din România, înființată în anul 1990, de dr. Mioara Mincu, personalitate marcantă a lumii medicale. Prin activitățile desfășurate, școala noastră continuă ţelul domniei sale de a dezvolta şi profesionaliza Educaţia pentru Sănătate prin cunoaștere și comunicare; pentru că  școala este locul de pornire al educației, pentru că educația înseamnă și deschiderea comunicării, circulația liberă a ideilor. A avea cunoştinţe, a avea aptitudini şi mai ales a avea atitudini potrivite sunt elementele de bază ale Educaţiei pentru Sănătate. Educaţia pentru Sănătate este pilonul central al activităţii şcolii, iar cei care i-au urmat Doamnei Doctor, în special domnul prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, îi duc mai departe misiunea.

prof. Raluca BRAD