În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro, Nicoleta Deliu, Head of Communication BCR, îi are ca invitați pe specialistul în sănătate publică Răzvan Cherecheș și medicul Mihail Pautov, cu care a discutat despre pandemie și efectele acesteia, atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și al sănătății financiare.
În România, principala poartă de intrare în sistemul sanitar este spitalul, un lucru de neconceput în țările occidentale. „Să ții o persoană sănătoasă într-o stare de sănătate bună este o combinație de mulți factori. Instituția care este coloana vertebrală a sistemului sanitar în România este spitalul, ceea ce este o greșeală. În celelalte țări, coloana vertebrală este asistența primară, medicul de familie, medicina școlară. Spitalul ar trebui să fie barca de rezervă, ultimul loc în care ajungi. La noi, spitalul continuă să fie ușa de intrare.
În România, sănătatea este scumpă, pentru că nu prevenim nimic. E ca și când în casă nu ți-ai repara absolut nimic. Frigiderul începe să scoată sunete ciudate, dar nu chemi pe nimeni să-l repare. Și îl lași până ia foc. Normal că te costă mai mult să-ți iei un frigider nou”, spune profesorul Răzvan Cherecheș.
De la începutul pandemiei, numărul pacienților care au ajuns în unitățile sanitare cu alte boli decât Covid a scăzut dramatic și nu pentru că starea de sănătate a populației s-ar fi îmbunătățit brusc. „În toată lumea, sănătatea a fost pusă pe hold, la modul grav, iar consecințele acestui fapt le vom vedea în următorii ani. Vorbim despre bolnavii cronici, despre bolnavii diabetici. Aceste boli nu s-au oprit din evoluție, oamenii își pun sănătatea pe hold și asistăm deja la cazuri care ajung la spital depășite. Spitalul din București la care lucrez opera 20 de cazuri oncologice complexe pe zi, iar acum acest număr s-a oprit la 10, la 8 pe zi, Oncologia nu s-a oprit din loc, dar oamenii, din păcate, de frică preferă să nu ajungă în spital”, spune medicul Pautov.
Dacă a existat un efect pozitiv al pandemiei, acesta a fost că a crescut totuși gradul de interes față de sănătate, un subiect marginal în societatea românească. „Odată ce numărul celor vaccinați va crește, vor intra și alte subiecte pe agenda publică, monopolizată momentan de pandemie. Partea bună a situației este că începem să ne concentrăm mai mult pe sănătate, care, alături de educație, nu a intrat foarte mult în agenda discuțiilor”, crede Răzvan Cherecheș.
Profesorul de sănătate publică subliniază că, în acest moment, singura speranță este reprezentată de vaccin.
„Vaccinul cu ARN mesager reprezintă un pas enorm înainte, în 5 ani ARN-ul mesager nici nu va mai fi un subiect de discuție, pentru că va fi un tratament pentru foarte multe boli. E o tehnologie extrem de stabilă, pentru care s-a depus extrem de multă muncă. Faptul că foarte mulți dintre noi nu înțeleg cum funcționează, nu ar trebui să fie un obstacol. Câți dintre noi înțeleg cum funcționează un bec? Dar avem încredere în contractul social. Când mergem la medic cu o mână ruptă avem încredere că medicul care are zeci ani de școală și experiență înțelege mai bine și găsește o rezolvare. Câți dintre noi se apucă să îi explice stomatologului cum ar trebui făcut? De obicei stăm cuminți cu gura deschisă și sperăm că va fi ok. Suntem liberi să ne exprimăm, dar din perspectiva nespecialistului. Vaccinul reprezintă lumina de la capătul tunelului”, spune Răzvan Cherecheș.
Medicul Pautov explică, printr-o analogie, de ce sunt teoriile conspirației atât de atrăgătoare. Dacă doi mecanici la care ajungi cu mașina îți spun că trebuie să schimbi motorul și să plătești 2.000 de euro, iar cineva îți zice că e suficient să schimbi doar uleiul cu unul special, ți-e mai ușor să-l asculți pe cel din urmă. Pentru că, deși nu are dreptate, îți spune ce vrei să auzi.
prof. Raluca Brad
