Vineri – 23 noiembrie 2018 – a avut loc, în cadrul Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, Evenimentul Public „Renunţarea la Fumat”, organizat în parteneriat cu Asociaţia de Nursing din România (A.N.R.).
La eveniment au participat doamna Ecaterina Gulie, Preşedintele A.N.R., doamna Viorica Olaru, Director Executiv A.N.R., doamna profesor Andreea Csolti, responsabilul Catedrei de Nursing şi Ştiinte, doamna profesor Eugenia Olaru, profesor instruire practică şi 41 de elevi ai anului I, calificarea asistent medical generalist.
Au fost prezentate informaţii despre modul în care fumătorii pot fi ajutaţi să renunțe la acest obicei şi despre modul în care asistenții medicali pot oferi suportul necesar în acest demers. Activitatea a făcut parte dintr-un proiect al cărui scop este de a instrui asistenții medicali din România despre noi modalităţi psihoterapeutice pentru a ajuta pacienții să renunțe la fumat, prin scurte intervenţii adresate fumătorilor, în perioada în care se află internaţi în spital. Astfel, obiectivele programului de educaţie au fost:
-Revizuirea impactului fumatului asupra sănătății
-Revizuirea factorilor cheie, sociali și economici în legătură cu folosirea și controlul tutunului în România
-Revizuirea conceptelor de dependență de nicotină și schimbarea comportamentului
-Discutarea strategiilor pentru creșterea implicării asistenților medicali în furnizarea intervențiilor pentru renunțarea la fumat
-Furnizarea de cunoștințe asistenților medicali pentru a oferi scurte intervenții psihoterapeutice bazate pe dovezi, pentru a susţine pacienții care fumează să renunţe la acest comportament
-Diseminarea resurselor privind controlul tutunului și renunțarea la fumat.
Fumatul este o problemă serioasă de risc pentru sănătate. Astfel, statisticile la nivel naţional sunt unele îngrijorătoare:
– 24.3 % (4.42 milioane) dintre românii cu vârsta peste 15 ani sunt fumători (studiul GATS România 2011)
– 69.5% dintre fumătorii adulţi sunt dependenți de nicotină (fumează prima țigară în primele 30 min. după trezire)
– 11.2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13-15 ani fumează.
Ţigările reprezintă cea mai obișnuită formă a consumului de tutun din țară, fiind singurul bun de consum de pe piață, care, folosit conform instrucțiunilor și în scopul pentru care a fost fabricat, ucide aproximativ jumătate din consumatorii săi constanți. Ţigările conțin aproximativ 4000 – 5000 de substanțe chimice, din care 700 – 1000 aditivi, dintre care 60 fiind recunoscute drept carcinogene.
Pentru a diagnostica dependența de tutun, trebuie să definim ce înseamnă fumător. Există mai multe categorii:
– fumător curent: fumează zilnic în perioada realizării studiului
– fumător ocazional: fumează mai rar/nu fumează zilnic în perioada realizării studiului
– fost fumător: obișnuia să fumeze mai mult de 100 de țigări, dar nu mai fumează în perioada studiului
– non-fumător: nu a fumat niciodată mai mult de 100 de țigări.
Diagnosticarea dependenţei de tutun se face folosind:
– istoricul folosirii tutunului
– testarea dependenței de nicotină
– stabilirea gradului de afectare de către fumul de tutun, determinând CO în aerul expirat şi nivelurile de cotinină (este un alcaloid găsit în tutun și este, de asemenea, un metabolit al nicotinei, fiind folosit ca un biomarker pentru expunerea la fumul de tutun; cuvântul „cotinina” este o anagramă a „nicotinei”).
Astfel, în cadrul activităţii, elevilor doritori le-a fost determinat monoxidul de carbon din aerul expirat, fiind stabilit gradul de afectare pe care îl au.
De ce s-ar implica asistenții medicali în sprijinirea pacienţilor pentru renunţarea la fumat? Dacă anual, fiecare asistent medical din România ar ajuta un fumător să renunțe, ar rezulta mii de foști fumători în țară într-un singur an. Astfel, asistenții medicali ar putea face o mare diferență în viața pacienților!
Beneficiile renunţării la fumat sunt unele impresionante:
– în 20 minute: scade presiunea sângelui, rata pulsului scade
– în 8 ore: nivelul monoxidului de carbon din sânge scade la normal, nivelul oxigenului din sânge crește la normal
– în 24 ore: șansa unui atac de cord scade
– în 48 ore: abilitatea mirosului și gustului cresc
– în 2 săptămâni până la 3 luni: circulația se îmbunătățește, mersul devine mai ușor, funcția pulmonară crește
– în 1 până la 9 luni: tusea, congestia sinusurilor, oboseala, dificultatea în respirație scad
– după 1 an: riscul de a face o boală coronariană descrește până la jumătate față de un fumător
– după 5 ani: riscul de a face acident vascular cerebral ajunge ca la persoanele care nu au fumat niciodată
– după 10 ani: riscul de cancer pulmonar se reduce la mai puțin de jumătate față de cei care vor continua să fumeze
– după 15 ani: riscul de a face o boală coronariană este acum similar celor care nu au fumat niciodată, riscul de moarte ajunge aproape de cel al persoanelor care nu au fumat niciodată.
Au fost recomandaţi 5 paşi de renunţare la fumat:
- pasul 1 – întreabă despre folosirea tutunului
- pasul 2 – sfătuiește fumătorul să renunțe
- pasul 3 – apreciază dispoziția de a renunța
- pasul 4 – ajută fumătorii cu un plan de renunțare
- pasul 5 – asigură sprijin permanent.
De ce se implică asistenții medicali?
– stau mai mult timp cu pacientul și au relații mai apropiate
– dacă sunt pregătiți eficient pot influenţa pacienţii să renunţe la fumat
– sunt o autoritate pentru pacienţi
prof. drd. Andreea Csolti
șef Catedra de Nursing și Științe
