Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila - Implicațiile neglijării sănătății orale ( I )

Învățăm de la cei mai buni din linia întâi!

Suntem mândri de ei! Sunt un exemplu pentru noi toți. Ei sunt colegii noștri, medici și asiste...

CAMPANIA DE ADMITERE CONTINUĂ - PREÎNSCRIE-TE ONLINE!

Campania de Admitere în anul școlar 2020 – 2021 este în desfășurare! Grăbește-te s...

Nu uita de bunicii singuri!

„Cine are părinți, pe pământ, nu în gând...(...) / Cine are părinţi, î...

Cum arată o unitate de terapie intensivă COVID-19 din Coreea de Sud

Într-o unitate de Terapie intensivă din Coreea de Sud, în care sunt tratați pacienții in...

  • Învățăm de la cei mai buni din linia întâi!

  • CAMPANIA DE ADMITERE CONTINUĂ - PREÎNSCRIE-TE ONLINE!

  • Nu uita de bunicii singuri!

  • Cum arată o unitate de terapie intensivă COVID-19 din Coreea de Sud

cdavila 1 cover 1170x250 2020 3

Implicațiile neglijării sănătății orale ( I )

Implicațiile neglijării sănătății orale ( I )

Problematica sănătății orale reprezintă o preocupare la nivel mondial, în ciuda marilor progrese înregistrate de țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, dar și a neglijării acestui domeniu la nivel internațional. Celebrată inițial la data de 12 septembrie, în semn de onoare pentru Dr. Charles Godon, fondatorul Federatiei Dentare Internationale, în prezent, Ziua Mondială a Sănătăţii Orale este sărbătorită la data de 20 martie.

Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” este preocupată și de acest domeniu al sănătății, dovadă în acest sens fiind parteneriatul încheiat cu Clinicile DENT ESTET.

Urmăriți prima parte a interviului oferit de către dr. Denisa SGÎEA, medic stomatolog, cu Competență Pedodonție și Implantologie orală, Dent Estet.

 

1. Sănătatea orală reprezintă o preocupare la nivel mondial și este salutară inițiativa de a celebra această zi specială.

Din experiența dumneavoastră, persoanele conștientizează impactul sănătății orale în menținerea homeostaziei noastre bio-psiho-sociale?

Sănătatea orală, componentă importantă a sănătății, presupune mai mult decât existența unor dinți sănătoși, având implicații profunde la nivelul organismului. O sănătate orală bună permite realizarea funcțiilor sociale (socializare, comunicare) și economice ale persoanei. În același timp, sănătatea orală precară are un rol important în declanșarea afecțiunilor digestive sau respiratorii, cu consecințe grave asupra organismului pe termen mediu și lung. Principalele obstacole în asigurarea unei sănătăți orale a populației sunt legate de accesul la serviciile medicale (venituri reduse, lipsa asigurărilor medicale, proximitatea serviciilor stomatologice), dar și de educația deficitară a populației în privința igienei, a factorilor de risc și a importanței prevenției. Factorii de risc sunt nutriția deficitară, fumatul, alcoolul, dar și igiena orală inadecvată.

Conform Academiei Americane de Stomatologie Pediatrica (AAPD) și Asociației Americane de Stomatologie (ADA), peste 40% dintre copii prezintă o carie dentară, pânăla momentul intrării în colectivitate. În plus, mai mult de 1 din 5 copii au carii pe cel puțin 7 dinți. Conform studiilor și statisticilor desfășurate, în ultimii 10 ani s-au înregistrat creșteri ale procentului privind grija și preocuparea pentru sănătatea orală.

2. În această perioadă de bulversare socială la nivel mondial, credeți că populația cunoaște și respectă standardele de igienă orală?

Activitățile de prevenție/educație au un rol determinant în asigurarea unei sănătăți orale corespunzătoare a populației și trebuie să vizeze aspecte cum ar fi igiena cavității bucale, accesul la servicii sau efectele adoptării unor comportamente indezirabile (nutriție deficitară, obiceiuri vicioase) asupra cavității bucale. Acestea trebuie să se desfășoare periodic și de la vârste fragede, astfel încât să se asigure adoptarea unor comportamente dezirabile în rândul populației.

Accesul la serviciile medicale stomatologice, pentru toată populația României, reprezintă, în secolul XXI, un deziderat greu de atins. Doar 13% din totalul cabinetelor medicale stomatologice funcționează în mediul rural. Factorii care generează această situație, sunt: lipsa informațiilor clare și obiective legate de importanța sănătății orale, lipsa igienei și a controlului periodic, precum și lipsa unui calendar prestabilit de vizită la medicul stomatolog, atât pentru adulți, cât mai ales pentru copii. În cazul copiilor, situația este îngrijorătoare. Lipsa unui program regulat de vizită la stomatolog, determină identificarea problemelor de sănătate orală abia la schimbarea dentiției, în jurul vârstei de 6 ani, cu toate problemele care decurg de aici. Părinții nu conștientizează de cele mai multe ori importanța unei bune sănătăți orale pentru copii și amână vizitele la stomatolog.

3. În rutina zilnică a fiecăruia dintre noi, ne raportăm la o serie de mituri referitoare la problematica sănătății dentare. Vă rog să demontați concepțiile privind intervalul de timp recomandat schimbării periuței de dinți, a tipului de pastă de dinți, precum și a tendinței de a folosi mai multe tipuri de pastă de dinți, în aceeași zi.

Sănătatea orală a populației este un domeniu puțin dezbătut în România, fapt evidențiat prin numărul redus de studii care să analizeze diversele provocări și oportunități de dezvoltare. Lipsa acestor analize ale domeniului se datorează și numărului foarte mic de date publice existente, singurele cercetări mai ample ale domeniului fiind realizate de către companii private (GSK Oral Care Segment studies - Ipsos 2016, Ipsos 2012, Dedalus, 2014). Conform datelor ultimului studiu (GSK Oral Care Segment studies - Ipsos 2016):

  • Românii consideră că igiena orală presupune să îți menții dinții naturali și sănătoși, dar 44% nu mai au dinții naturali;
  • Doar 41% dintre români încearcă să prevină problemele dentare prin controale regulate la stomatolog, iar 1 din 10 respondenți nu au fost niciodată la dentist.
  • Principalele motive ale vizitelor rare la stomatolog sunt legate de conștientizarea redusă a problemelor dentare și a riscurilor asociate acestora, dar și costul ridicat al serviciilor.
  • 70% dintre respondenți au probleme orale, cele mai importante fiind cariile, placa dentară, sensibilitatea dinților și sângerarea gingiilor.

Ce facem însă cu periuța de dinți? O aruncăm după o boală? Răspunsul îl oferă pentru Huffingtonpost.com, Charles Gherba, profesor de microbiologie și știința mediului, la Universitatea din Arizona: Germenii pot trăi pe periuța de dinți de la câteva ore la câteva zile. Mai mult, periuta de dinti este un mediu propice pentru înmulțirea germenilor, fiind umedă mai tot timpul. Așa că, atunci când am fost raciti, când am avut viroze sau infecții cu streptococ, este foarte posibil ca și periuța de dinți să fi fost contaminate.

Știați că România se află pe ultimul loc la numărul de periuțe de dinți schimbate într-un an?

Unii specialiști recomandă schimbarea periuței lunar, alții la trei luni sau când perii sunt deteriorați. E important de reținut că, indiferent de grija cu care igienizați periuța de dinți după fiecare spălare, microbii se acumulează pe ea, în timp.

De asemenea, se recomandă schimbarea periuței și după o răceală, infecție în gât sau în cavitatea bucală, pentru a reduce riscul de a vă reinfecta cu microbii rămași pe periuță.

Dacă periuța se uzează foarte repede, probabil că periajul este excesiv de puternic, fapt ce poate duce la retracția gingiilor și ulcerații dureroase. Mai degrabă, recomandăm îmbunătățirea tehnicii de periaj.

Pasta de dințieste aleasă de către consumatori, de cele mai multe ori, întâmplător, deși acest produs de igienă personală vine într-o gamă largă de ingrediente, arome, texturi si proprietăți și trebuie să fie aleasă ținând cont de recomandările medicului stomatolog.

4. Pentru că tot ne autoeducăm să folosim resursele în mod responsabil, dacă se epuizează rezervele de pastă de dinți, cu ce o putem folosi? Se mai folosește sarea sau bicarbonatul de sodiu?

Potrivit statisticilor europene, ţara noastră este pe ultimul loc din Uniune la consumul de pastă de dinţi şi igienă orală.Din ultimele statistici rezultă că un român consumă în medie 1,6 tuburi de pastă de dinţi pe an şi îşi schimbă periuţa o dată la 1,3 ani, deci nu respectă regulile minime în prevenţia sănătăţii orale. Așadar, rezervele de pastă de dinți sunt cu siguranță suficiente pentru următoarele decenii.

Mare parte din conținutul pastei de dinți este ocupată de substanțe abrazive care ajută la eliminarea mecanică a petelor și a plăcii dentare, prevenind formarea tartrului. Pastele de dinți conțin de obicei fluoruri care previn apariția cariilor. O substanță destul de des întâlnită în compoziția pastei dentare este Sodium lauryl sulfate, care are rolul de a mări puterea de curățare. Agenții antibacterieni – de exemplu clorura de zinc – ajută la prevenirea gingivitei, reducerea tartrului și a halitozei. Unele paste de dinți conțin agenți de remineralizare. Nitratul de potasiu, prezent mai rar în compoziția pastelor, ameliorează hipersensibilitatea dentară. Unele paste de dinți conțin bicarbonat de sodiu și peroxid de hidrogen.

Ingrediente importante din pasta de dinți sunt și substanțele abrazive. Acestea au rolul de a lustrui, de a curăța și de a elimina petele de pe suprafața dinților. Niciunul dintre abrazivi nu ar avea efect de curățare asupra dinților fără acțiunea de utilizare a unei periuțe de dinți.

Pe lângă substanțele enumerate mai sus, majoritatea pastelor de dinți conțin coloranți, arome și îndulcitori artificiali. Din dorința de a evita această categorie de substanțe, unele persoane preferă să folosească paste organice pe bază de ierburi, unde aroma este dată de uleiuri esențiale, eucalypt, mentol etc.

Alternativele contemporane la pasta de dinți sunt de-a dreptul impresionante, atât în număr, cât și în gradul de invenție pe care îl afișează. Având o compoziție complexă, pasta de dinți nu poate fi înlocuită de un alt produs cu aceleași proprietăți cum de exemplu există mitul conform căruia bicarbonatul de sodiu poate reprezenta o alternativă la pasta de dinți.

Specialiștii susțin la unison ca bicarbonatul de sodiu trebuie sa își dovedească utilitatea în bucătărie, la coacerea aluaturilor sau a blaturilor pufoase. Pentru că este o pulbere abrazivă, atunci cand este utilizat în timpul periajului, bicarbonatul de sodiu poate produce răni ale gingiilor, care odată deschise, pot genera infecții, afte, gingivite. Acest lucru este cât se poate de nociv pentru sănătatea orală, putând să declanșeze, în timp, și alte afectiuni paradontale severe.

 

Interviu realizat de: prof. Adriana PĂUNESCU

Responsabil Clubul Absolvenților

Citit 115 ori Ultima modificare Miercuri, 25 Martie 2020 13:33
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

PARTENERI

brighton.jpgefnweb_eu.JPGeurope_eu.JPGministerulsanatatii_ro.jpgnmcuk_org.JPGoamr_ro.JPG