Înainte să constate efectele negative asupra sănătății, fumatul a devenit o obișnuință în rândul bărbaților. Feminismul și apariția televiziunii au promovat acest prost obicei și în rândul femeilor care voiau să se emancipeze și apoi în rândul tinerilor.
Războaiele au avut și ele un rol important în răspândirea acestui viciu, producătorii de țigări furnizând tutun soldaților pe front. Reclamele și filmele anilor ’60 – ’90 au determinat o și mai mare răspândire a fenomenului, încât nu ar fi cu nimic grești să considerăm fumatul ca fiind o pandemie, răspândită pe tot globul.
De ce pandemie? Pentru că substanțele nocive pe care le conține țigara contribuie în mod decisiv la îmbolnăvirea populației, scăzând în medie cu 10 ani speranța de viață a fumătorilor față de nefumători.
Conform studiului Frames realizat la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu”, tutunul, dieta neadecvată și poluarea aerului constituie principalii factori care duc la creșterea ratei mortalității în România.
De ce fumează tinerii?
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, circa 30% din tinerii cu vârste între 15 și 18 ani sunt fumători. În plus, începând cu 1995, numărul tinerilor care fumează a crescut. În România, se constată aceeași accentuare a deprinderii de a fuma în rândul tinerilor și chiar a minorilor.
Spre deosebire de populația adultă, în care prevalența fumatului este mai mare la bărbați decât la femei, în rândul tinerilor prevalența este egală între sexe.
Marea majoritate a fumătorilor încep să consume tutun înainte de a ajunge la vârsta adultă. Printre tinerii care fumează, aproape un sfert au fumat prima țigară înainte de 10 ani.
Mai mulți factori cresc riscurile de inițiere a fumatului la tineri: campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun și prețurile care nu sunt foarte ridicate.
Un rol important îl joacă presiunea exercitată de frații sau colegii mai mari care fumează.
Alți factori de risc asociați cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea de sine slabă și impresia că fumatul este normal sau „cool”.
Numeroase studii arată că fumatul părinților este un factor de risc pentru initierea fumatului la tineri, se arată într-un articol publicat de RoMedic.ro
Țigările, trabucurile și tutunul de mestecat sunt făcute din frunze de tutun uscate, dar conțin și alte ingrediente ce au rolul de a conferi o anumită aromă.
Fumul de țigară este rezultat prin arderea tuturor acestor ingrediente și este un amestec foarte complex de substanțe chimice. Cercetările au identificat peste 7000 de substanțe chimice în tutun și în fumul de țigară.
Dintre acestea, peste 70 sunt cunoscute a fi cancerigene. Enumerăm câteva dintre ele:
- gudron – lichid vâscos, ce conține majoritatea substanțelor cancerigene
- benzen – solvent industrial, ce provine din petrolul brut
- arsenic – cunoscut în special drept cauză a cancerului de piele și pulmonar. Se pare că arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenți cancerigeni din țigări.
- cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor
- formaldehida – utilizată pentru conservarea cadavrelor
- poloniu-210 – element radioactiv
- crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor și a aliajelor
- 1,3-butadienă – utilizată pentru fabricarea cauciucului
- hidrocarburile aromatice policiclice
- acroleina – folosită în trecut drept armă chimică
Află mai multe despre substanțele chimice conținute în fumul de țigară pe:
www.romedic.ro/fumul-de-tigara-0C775
Bolile cauzate de tutun
Jumătate din fumătorii de azi vor muri probabil în urma unei boli derivate din consumul tutunului! Fumatul este a doua cauză a mortalităţii în lume şi prima cauză de mortalitate care ar putea fi evitată, susținea medicul Claudiu Iordache în cadrul unei campanii antitutun în rândul liceenilor.
În timp ce obiceiul de a fuma tinde să se reducă în rândul adulților din țările dezvoltate, situația este inversă pentru țările în curs de dezvoltare. Însă, în rândul tinerilor, se observă o creștere alarmantă a celor care fumează atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.
Fumatul este o boală universală prin excelență. O boală parșivă, care te cuprinde în timp ce tu crezi că ești liber să te lași oricând. Dependența însă se instalează repede, după numai 3 – 6 luni de fumat, iar lupta de a renunța nu este deloc ușoară, fără o voință puternică și asumare.
Semne ale dependenței de nicotină:
- Principalul semn: Fumați prima țigară în prima jumătate de oră după trezire.
- Fumați mai des dimineața decât după-amiaza.
- Trebuie sa fumați când aveți nevoie de concentrare. Găsiți dificil să nu fumați chiar și în situații inoportune.
- Inhalați fumul.
- Fumați mai mult de 15 țigări pe zi. Cea mai bună țigară vi se pare prima!
Fumatul cauzează:
- Pe aparatul respirator:
- Cancer pulmonar
- Favorizează emfizemul și bronșitele cornice
- Uscăciunea mucoaselor
- Frecvența crescută a infecțiilor
- Incidența crescută de otite medii și astm la copiii cu părinți fumători
- Pe aparatul cardio-vascular:
- Infarctul miocardic
- Accidente vasculare
- Arteriopatie cronică obliterantă (prin favorizarea arterosclerozei)
- Atac cerebral
- Pe aparatul digestiv:
- Incidența crescută a ulcerelor
- Capacitate redusă de vindecare
- Rata mai crescută a recurențelor
- Cancer pancreatic
- Cancer bucal
- Cancer faringian
- Pe aparatul reproducător:
- Infertilitate
- Menopauza timpurie
- Avorturi spontane
- Greutate mica a fătului
- Pe aparatul osos: Osteoporoză
Crezi că țigara electronică este soluția OK a fumatului?
Iată ce spun medicii despre afecțiunile induse de acest mod de fumat „safe”:
www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/evali-noua-afectiune-indusa-de-tigara-electronica-care-sunt-simptomele-1247237
Alege o viață fără tutun! Decizia e a ta!
Ramona Bandrabur
surse: www.romedic.ro/fumul-de-tigara-0C775;
www.romedic.ro/fumatul-la-tineri-0C779