Elizabeth Adams, președintele Federației Europene a Asociațiilor Asistenților Medicali (EFN), a afirmat că, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății estimează un deficit de aproximativ 6 milioane de asistenți medicali până în 2030, se anticipează că numărul va crește la aproximativ 14 milioane, ca urmare a pandemiei de covid-19. Prin urmare, investițiile în asistența medicală și strategiile de retenție și recrutare a asistenților medicali reprezintă un pilon vital pentru asigurarea rezilienței în sistemele noastre de sănătate.
Începând de anul trecut, lumea s-a confruntat cu una dintre cele mai acute crize de sănătate cu impact economic din ultimele decenii, fapt ce a impus o atenție deosebită către nevoia de cadre medicale la nivel global, mai ales în domeniul asistenței medicale.
În ultimii ani, conform OMS, există în toată lumea un deficit de șase milioane de asistenți medicali, un segment care este, alături de medici și de personalul auxiliar, în prima linie de luptă în contextul pandemiei actuale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că acest deficit ar trebui acoperit până în 2030 în toate statele lumii, în special în statele cu venituri medii și mici.
În acest moment, estimările arată că există, la nivel global, 27.9 milioane de asistenți medicali, România având apoximativ 80.000 de asistenți medicali conform datelor existente pe piață.
Conform OMS, ponderea asistenților medicali este de 80% din total în statele care dețin jumătate din populația lumii. Statele cu venituri medii și mici (statele sărace și zonele defavorizate) au cel mai mare deficit de forță de muncă în domeniul serviciilor de sănătate. La polul opus, statele înstărite ale lumii beneficiază de serviciile de sănătate furnizate de imigranți, ceea ce creează un deficit și mai mare în țările de origine ale acestora – cum e și cazul României.
Într-un raport făcut public cu privire la oferta serviciilor de asistență medicală la nivel global, Organizația Natiounilor Unite (ONU) alături de campania internațională Nursing Now și Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (ICN) evidențiază rolul crucial al asistenților medicali, profesioniștii care reprezintă mai mult de jumătate din personalul medical. „Asistenții sunt coloana vertebrală a sistemelor de sănătate”, conform declarației lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor europene.
În pofida creșterii forței de muncă în domeniul sănătății în decursul ultimului deceniu, sistemul de sănătate din România este afectat în continuare de deficitul de medici și de asistenți medicali. În 2017, existau 2,9 medici practicanți la 1 000 de locuitori, cifră aflată pe locul trei între cele mai scăzute cifre din UE (media UE fiind de 3,6) și 6,7 asistenți medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,5).
Migrarea personalului medical în căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioniști în domeniul sănătății, cu consecințe negative asupra accesului la serviciile de îngrijire.
În 2017, Guvernul a reacționat la această problemă luând măsuri pentru a încerca să îi păstreze pe acești profesioniști în țară, prin acordarea de creșteri salariale importante în sectorul sănătății.
Deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății se menține ridicat, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind și în prezent unul dintre cele mai scăzute din Europa.
sursa: https://medijobs.ro/blog/oms-este-nevoie-de-inca-6-milioane-de-asistenti-la-nivel-global
prof. Raluca Brad
