Tulburările somnului, din ce în ce mai frecvente în lumea contemporană, ne alertează şi ne conduc spre noi abordări asupra conceptului de odihnă şi somn. Medicina modernă a impus o nouă specialitate, Medicina somnului, care din păcate nu este recunoscută în ţara noastră.
Printre tulburările somnului se numără şi apneea de somn (sindromul de apnee de somn – SAS) definită ca afecţiune a sistemului respirator, manifestată prin opriri repetate ale respiraţiei în timpul somnului.
În funcţie de durata pauzelor, dar şi de frecvenţa acestora, apneea de somn poate fi: uşoară, medie şi severă. Frecvenţa puseelor de apnee poate fi cuprinsă între 5 şi 50 de opriri respiratorii într-o oră de somn.
Subiectul nu ştie întotdeauna că suferă de apnee de somn. De obicei partenerul sau cineva apropiat care se află în aceeaşi cameră în care doarme subiectul, îl informează asupra disfuncţiei respective.
Ca prototip, suferindul de apnee de somn este bărbat trecut de 40 de ani, are gâtul scurt şi gros, este obez şi … mare sforăitor.
Apneea de somn nu lasă creierul să se odihnească pentru că acesta nu primeşte destul oxigen. Subiectul cu apnee de somn se trezeşte obosit şi suferă de somnolenţă pe tot parcursul zilei. Hipoxia din timpul somnului duce la modificarea concentraţiei gazelor sanguine: scăderea presiunii parţiale a oxigenului în sângele arterial şi creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon. Hipoxia suprasolicită sistemul nervos şi sistemul cardiovascular. În consecinţă, apneicul de somn este candidat sigur la hipertensiune arterială şi boală coronariană.

Printre factorii incriminaţi în apariţia apneei de somn se numără:
–          consumul de alcool şi/sau medicamente;
–          obezitatea;
–          fumatul;
–          dormitul în decubit dorsal;
–          menopauza (la femei).
Apneea de somn poate fi responsabilă de apariţia sindromului de oboseală cronică (SOC) ce conduce la:
–          performanţe slabe în activitatea zilnică;
–          somnolenţă în timpul zilei (accidente de muncă, accidente la volan);
–          disfuncţii sexuale;
–          modificări ale personalităţii (anxietate şi depresie).

Subiectul cu apnee de somn trebuie să-şi schimbe stilul de viaţă, dar … mai ales, trebuie să se prezinte la medic.

PROF. MARIA PARLOG

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Afișări articol: 119

Spune si altora despre asta, alege platforma!

Unica școală din România membră European Nuring Module din 1999

Ghidul Școlii – 2022

Portalul Mobilitatii Europene

Alte știri de interes