Sărbătoarea Mărţişorului reprezintă triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii. În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor.

Originile acestui obicei nu sunt cunoscute, dar se consideră că a apărut în perioada Imperiului Roman, când prima zi a primăverii coincidea cu Anul Nou, în luna lui Marte, zeul războiului, dar și al vegetației și fertilității. În acest context, cele două culori care alcătuiesc șnurul mărțișorului simbolizează pacea – albul și războiul – roșul. Până la începutul secolului al 18-lea, Anul Nou s-a sărbătorit la 1 martie.

În alte timpuri, pe data de 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Cele două culori sunt deschise însă interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Cu ocazia zilei de 1 Martie vă dorim să aveți zile cu soare și senin în suflet! O primăvară cu sănătate, bucurii și împliniri!