EXPECTATIONS

Ganduri: Imi trec mai multe lucruri prin cap, cum ar fi:

-          Cum o sa  fie in spitale ?

-          Sau cum o sa ma descurc?

-          Sunt prea multe lucruri noi

-          Toate sunt foarte diferite, mult mai complexe, mult mai usoare, dar foarte stricte.

Apropos, chiar exista “ceasul elvetian”, totul este super bine planificat chiar la minut.

Ma gandesc cat de diferit este privita meseria de asistent medical aici. O asistenta este foarte respectata.

Stilul de invatamant este foarte diferit, cusrsurile se deruleaza diferit. Au sali speciale unde se vorbeste de ingrijirile paleative, sali pe care le orneaza frumos, elevii imi par diferiti (probabil pentru ca sunt mult mai relaxati decat noi).

Cum or fi profesorii? Ma astept sa fie foarte intelegatori (cum sunt si la noi), foarte comunicativi (cum ar trebui sa fie orice profesor).

Dupa sistemul de invatamant ma astept ca asistentele sa fie foarte amabile cu studentii pe care ii invata.

Sunt mai mult decat sigura ca in spitale vom fi tratate ca niste colege ale lor, chiar daca nu avem nimic in comun, sunt dispuse sa ne invete.

Emotiile? Sunt puternice si contradictorii: am incredere in mine ca voi reusi sa asimilez toate informatiile necesare si sper ca voi putea sa le impart si celorlalti colegi. Imi este frica sa nu gresesc (sentiment normal).

Cel mai rau caz? Sa pierd avionul!!! Glumesc. Nu cred ca poate exista cel mai rau caz.

Cel mai bun caz? Cred ca este situatia in care ma aflu: in Elvetia, invatand despre ceva care imi place, legand noi prietenii, lucruri noi, peisaje superbe, spitale ultramoderne, stil nou de viata, amabilitatea care te inconjoara.

Simona Cimpanu, clasa 2F, diriginte Letitia Morariu